Rusia, Muzica din

1. Muzica și instrumentele tradiționale

Muzica rusă este construită pe un fundament folcloric divers la care s-a adăugat o puternică integrare a elementelor muzicale dezvoltate în Europa de Vest. Muzica rusă e formată preponderent din creațiile compozitorilor ruși și sovietici-ruși din secolele XVI-XXI, folclorul muzical rus, muzica pop din perioada sovietică și post-sovietică, rockul rusesc și muzica barzilor.

Muzica populară rusă își are originea în folclorul triburilor slave care locuiau pe teritoriul Rusiei Kievene. Întrucât componența etnică a populației era eterogenă, muzica rusă includea, pe lângă elementul slav și aspecte finno-ugrice, turce și altele.

Multe tipuri de cântece care au supraviețuit până în perioada modernă au rădăcini păgâne dar uneori cu influențe creștine. Printre principalele genuri de muzică populară se numără cântecele rituale calendaristice, de nunta, cântece epice și pentru dans. Muzica populară era slab instrumentalizată fiindcă era interzisă de către biserică utilizarea instrumentelor și în anumite perioade au existat persecuții.

Cele mai întâlnite instrumente populare sunt cele: cu coarde (Gudokul | Гудок, Gusli | Гусли) și instrumente de suflat (Dudka | Дудка, Jaleika | Жалейка).

În Evul Mediu, interpreții de muzică populară au fost persecutați iar instrumentele muzicale au fost distruse. Acest lucru aproape a rezultat în dispariția instrumentelor rusești. Instrumentele în prezent asociate cu muzica rusă, precum balalaica, mandolina, chitara, acordeonul, sunt instrumente de origine vest-europeană și s-au răspândit în Rusia relativ târziu, în secolele XIX-XX.

În secolul al XIX-lea, muzicianul V.V. Andreev a creat așa-numita orchestră de instrumente populare rusești. Totodată, pe baza unor prototipuri de instrumente populare, nu neapărat rusești, a fost recreat și parțial inventat un set de instrumente muzicale capabile să execute lucrări muzicale complexe.

V. Andreev a căutat să înființeze o orchestră comparabilă cu cele din Europa. Activitățile sale au contribuit atât la apariția unor astfel de orchestre, cât și la răspândirea balalaicii și la popularizarea muzicii populare ruse în Rusia și în străinătate. În perioada sovietică, în procesul dezvoltării dirijate a culturilor naționale, practica lui V. V. Andrev a fost aplicată pentru a crea orchestre naționale ale altor popoare ale URSS și din cadrul R.S.F.S. Rusă.

2. Muzica Cultă

Până în secolul al 18-lea muzica rusă a constat în principal din muzică bisericească, cântece populare și muzică pentru dansuri. În rândul burgheziei, operele italiene, franceze și germane erau deosebit de populare.

Două grupuri opuse de compozitori au apărut în în secolul al 19-lea: societatea rusă de muzică, o asociație pro-occidentală de compozitori condusă de frații Anton și Nikolay Rubinstein și „Могучая кучка | Grupul celor cinci”, un grup de compozitori cunoscuți pentru utilizarea elementelor ruse din muzica populară, a muzicii religioase și teme populare. Printre cei mai cunoscuți membri ai „Могучая кучка” se numără Rimski-Korsakov, Mussorgski și Balakirev.

În Uniunea Sovietică un mare număr de compozitori au ajuns de renume mondial prin creația lor: Serghei Prokofiev, Dmitri Șostakovici, Nikolai Miaskovski, Nikolai Roslaveț, Georgi Sviridov, etc.

3. Muzica pop/rock

La începutul secolului XX, romanțele compuse și interpretate în stilurile rusești, caucaziene, țigănești și italiene au devenit populare în Rusia. Cei mai mari și mai cunoscuți cântăreți ai mișcării romantice au fost Fiodor Șalîapin, Alexandr Vertinski, Konstantin Sokolski și Piotr Leșcenko.

În timpul Uniunii Sovietice s-a format un curent muzical subteran ce a constat în grupuri folk și rock. Magnitizidat | магнитиздат, termen care se referă la copierea și distribuirea de materiale audio ilegale sau neaprobate de autorități, pe bandă magnetică, a dus la dezvoltarea unei scene folk, rock și jazz underground.

După dizolvarea URSS-ului, o mare parte din muzica rock rusă și-a pierdut creativitatea perioadei sale de underground și a avut tendința de a imita grupurile occidentale în stil.