Pe 28 aprilie 2025, o pană de curent fără precedent a lovit Spania, Portugalia și părți din sudul Franței, lăsând peste 50 de milioane de oameni fără electricitate. Întreruperea a început la prânz, paralizând orașe mari precum Madrid și Lisabona, unde metrourile s-au oprit, zborurile au fost suspendate, iar serviciile critice — inclusiv semafoarele, bancomatele și telecomunicațiile — au cedat. Autoritățile au atribuit criza unui fenomen atmosferic rar asociat cu variații extreme de temperatură, care a provocat „oscilații anormale” în liniile de înaltă tensiune. Aceste fluctuații au cauzat eșecuri de sincronizare în rețeaua electrică interconectată a Europei, ducând la pene de curent în masă. Operatorul portughez REN a exclus un atac cibernetic, indicând în schimb la perturbări de tensiune provenite din Spania care au destabilizat rețeaua comună.

Pana a provocat haos în toate sectoarele. În Spania, aeroportul Barajas din Madrid și-a suspendat operațiunile, trenurile s-au oprit la nivel național, iar conectivitatea la internet a scăzut la 17% din nivelul normal. Turneul de tenis Madrid Open a fost suspendat, iar jucătorii și spectatorii au rămas în incertitudine. Portugalia a suferit efecte similare: metroul și trenurile din Lisabona s-au oprit, rețelele mobile au căzut, iar spitalele au funcționat pe generatoare de rezervă. Poliția a fost mobilizată în masă pentru a gestiona străzile blocate din cauza semafoarelor nefuncționale. Ambele guverne au activat protocoale de urgență: premierul spaniol Pedro Sánchez a convocat consiliul de securitate, iar liderii portughezi au coordonat echipe de intervenție în caz de criză.

Eforturile de restabilire a electricității au avut un succes parțial până spre seară, tensiunea revenind treptat în regiunile nordice, sudice și vestice. Totuși, Red Eléctrica din Spania a avertizat că stabilizarea completă a rețelei ar putea dura până la o săptămână, subliniind complexitatea avariei. Deși autoritățile au prioritizat reconectarea serviciilor esențiale, experții au evidențiat incidentul ca un avertisment privind vulnerabilitățile sistemelor energetice interconectate. Evenimentul a generat apeluri pentru întărirea rezilienței rețelelor și elaborarea unor planuri de urgență pentru prevenirea unor crize similare. Investigațiile continuă, iar această pană de curent rămâne un exemplu al modului în care anomaliile climatice și interdependențele tehnice pot provoca haos și expune economiile la riscuri.

O explozie puternică a lovit portul Shahid Rajaee din provincia Hormozgan din Iran, ucigând cel puțin 28 de persoane și rănind peste 750 de altele. Autoritățile nu au confirmat încă cauza exploziei, deși rapoartele inițiale sugerează că ar fi fost declanșată de containere care transportau substanțe chimice. Deflagrația a provocat distrugeri majore, demolând complet o clădire administrativă și avariind numeroase vehicule, ceea ce a dus la suspendarea tuturor operațiunilor portuare.

Ca răspuns, ministrul de interne al Iranului și șeful Societății Semilunii Roșii s-au deplasat la Bandar Abbas pentru a coordona eforturile de urgență. Douăzeci de echipe de intervenție rapidă și cinci elicoptere au fost trimise la fața locului, iar centrele medicale din Hormozgan, Fars, Kerman și chiar Teheran au fost plasate în stare de alertă pentru a trata numărul mare de răniți. A fost declarată stare de urgență în toate spitalele din Bandar Abbas.

Companiile naționale de petrol au declarat că facilitățile lor nu au fost afectate de explozie. Între timp, președintele Masoud Pezeshkian și-a exprimat condoleanțele față de familiile victimelor, iar prim-vicepreședintele Mohammad-Reza Aref a ordonat o anchetă completă privind incidentul. Serviciile de securitate lucrează pentru a securiza zona portuară și a preveni riscuri suplimentare.

Pe 23 aprilie, președintele chinez Xi Jinping a avut discuții oficiale la Beijing cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, în urma cărora cei doi lideri au anunțat stabilirea unui parteneriat strategic cuprinzător între cele două țări. Întâlnirea a marcat un pas semnificativ în aprofundarea relațiilor bilaterale, fiind semnate 20 de acorduri de cooperare ce acoperă o gamă largă de sectoare. O ceremonie oficială de primire a avut loc în Marea Sală a Poporului, la care a participat și Prima Doamnă, Peng Liyuan, iar președintele Aliyev a inspectat garda de onoare și a luat parte la un banchet de stat în onoarea sa.

În cadrul discuțiilor, președintele Xi a subliniat importanța obiectivelor comune și a respectului reciproc, accentuând încrederea politică în creștere și cooperarea practică dintre China și Azerbaidjan. Ambii lideri și-au reafirmat angajamentul față de beneficiul reciproc și consolidarea legăturilor, în special în domeniile aplicării legii și luptei împotriva terorismului. Xi a reiterat sprijinul Chinei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Azerbaidjanului, iar Aliyev a reafirmat sprijinul țării sale pentru principiul „O singură Chină” și eforturile Chinei de reunificare națională.

Liderii au evidențiat colaborarea fructuoasă în cadrul Inițiativei Belt and Road, exprimând interes pentru optimizarea proiectelor și extinderea cooperării comune. Xi și Aliyev au convenit, de asemenea, să sprijine în continuare sistemul internațional și ordinea globală bazate pe multilateralism. Aliyev a lăudat viziunea lui Xi de a construi o comunitate cu un viitor comun pentru omenire și și-a exprimat sprijinul puternic pentru inițiativele globale ale Chinei. Vizita a consolidat parteneriatul geopolitic și economic în plină expansiune dintre cele două țări.

Iranul a prezentat un set de opt strategii juridice menite să consolideze cooperarea judiciară între statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). În cadrul unei reuniuni cu reprezentanții judiciari ai OCS, președintele Curții Supreme din Iran, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a subliniat necesitatea unor cadre juridice unificate pentru a face față amenințărilor globale majore, inclusiv terorismului, sancțiunilor unilaterale și criminalității informatice.

Printre strategiile propuse se numără: armonizarea legislației antiteroriste, înființarea unui centru de arbitraj OCS pentru reducerea disputelor comerciale și crearea unui centru de educație juridică și cercetare pentru a stimula dialogul judiciar.

Mohseni-Ejei a subliniat urgența unei acțiuni coordonate, invocând instabilitatea globală în creștere cauzată de terorism și sancțiunile motivate politic. El a afirmat că astfel de măsuri încalcă dreptul internațional și drepturile omului și a cerut eforturi comune pentru identificarea, urmărirea și pedepsirea celor responsabili.

El a condamnat, de asemenea, ceea ce a numit crime de război comise de „regimul sionist” în Gaza, afirmând că au existat peste 51.000 de victime și a cerut o investigație internațională.

Propunerile Iranului reflectă o dorință mai amplă de solidaritate juridică în cadrul OCS, organizație din care Teheranul este membru cu drepturi depline din iulie 2023. OCS acoperă aproape două treimi din Eurasia și reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul global, oferind o platformă pentru coordonare regională în domeniile juridic, economic și al securității.

Vice-ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a sosit la Beijing pentru discuții la nivel înalt, reafirmând parteneriatele strategice ale Iranului cu China și Rusia. În timpul vizitei sale, Araghchi a subliniat importanța consultărilor continue cu ambele națiuni cu privire la o gamă largă de probleme regionale și globale. El a lăudat, de asemenea, implicarea constantă a Chinei în dosarul nuclear iranian și sprijinul său în cadrul organismelor internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Araghchi s-a întâlnit cu prim-vicepremierul chinez Ding Xuexiang pentru a analiza progresul foii de parcurs de cooperare pe 25 de ani dintre Iran și China. Cele două părți au discutat modalități de accelerare a implementării și extindere a cooperării atât bilateral, cât și în cadrul multilateral.

El a prezentat poziția Iranului asupra unor probleme globale stringente, solicitând acțiuni internaționale împotriva a ceea ce a numit genocidul israelian și agresiunea SUA. De asemenea, a informat oficialii chinezi despre negocierile indirecte în curs dintre Iran și Statele Unite.

China și-a reafirmat angajamentul de a aprofunda relațiile cu Iranul. Ding și-a exprimat sprijinul ferm pentru eforturile Iranului de a ridica sancțiunile și de a continua discuțiile nucleare, subliniind totodată importanța apărării multilateralismului și a respectării dreptului internațional. Într-un context geopolitic complex, demersurile Iranului față de China și Rusia indică o aliniere strategică menită să contracareze presiunile occidentale și să consolideze influența regională.

China se opune ferm acordurilor încheiate între Statele Unite și partenerii săi comerciali care afectează interesele Beijingului, potrivit unui oficial anonim citat de site-ul Ministerului Comerțului al Republicii Populare Chineze pe 21 aprilie. „Dacă apare o astfel de situație [în care interesele Chinei au de suferit], China nu o va accepta niciodată și va lua măsuri represive decisive. China este hotărâtă și capabilă să își apere drepturile și interesele”, a declarat el.

Pe 16 aprilie, Wall Street Journal a publicat că Washingtonul este în negocieri cu 70 de țări pentru a reduce taxele de import și ar putea propune ca acestea să limiteze cooperarea economică cu China. Totuși, pentru multe dintre aceste țări, fie deja implicate în discuții, fie pe cale să înceapă negocieri, China este un partener comercial important sau chiar principal.

Reprezentantul Chinei la negocierile comerciale internaționale a fost înlocuit cu fostul ambasador la OMC, Li Chenggang. În același timp, ministrul Comerțului, Wang Wentao, a desfășurat un dialog activ cu mai mulți parteneri, inclusiv din Malaezia, Africa de Sud, Regatul Unit și cu comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic. La mijlocul lunii aprilie, președintele Xi a făcut un turneu în Vietnam, Malaezia și Cambodgia, unde a pledat din nou împotriva hegemoniei.

Simplificarea călătoriilor reciproce fără viză între Azerbaidjan și China va crea noi oportunități de extindere a cooperării și va reprezenta un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale. Acest lucru a fost declarat de președintele azer Ilham Aliyev într-un interviu acordat agenției de presă chineze Xinhua, al cărui text a fost distribuit luni, 21 aprilie, de către serviciul de presă prezidențial.

Liderul azer a declarat că în 2024 volumul schimburilor comerciale dintre Azerbaidjan și China a crescut cu 20,7% față de anul precedent, ajungând la 3,744 miliarde de dolari.

China a devenit al 4-lea cel mai mare partener comercial extern al Azerbaidjanului, cu o cotă de 7,9% din volumul total al comerțului exterior, și lider la importuri, cu o pondere de 17,69%.

Președintele a subliniat importanța participării Azerbaidjanului la activitățile Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), menționând că Baku sprijină principiile de bază ale organizației, inclusiv lupta împotriva terorismului, asigurarea securității regionale și dezvoltarea cooperării multilaterale.

O întâlnire recentă la nivel înalt între liderii chinezi și cei cambodgieni marchează începutul unei noi etape în relațiile bilaterale. Ambele părți au convenit să stabilească o comunitate China-Cambodgia de „cooperare permanentă”, consolidând colaborarea strategică în diverse domenii. Ca parte a acestui parteneriat reînnoit, anul 2025 a fost desemnat drept „Anul Turismului China-Cambodgia”, subliniind eforturile comune de promovare a schimburilor interumane și a legăturilor culturale.

China rămâne cea mai mare sursă de investiții străine pentru Cambodgia, cu o prezență în creștere pe piața locală. În 2024, numărul companiilor chineze care operează în Cambodgia a crescut cu 20,65%, reflectând un interes de afaceri puternic. Întreprinderile chineze contribuie activ cu capital, tehnologie și expertiză industrială, în timp ce Cambodgia oferă o locație geografică favorabilă și o forță de muncă tânără și dinamică.

Cambodgia continuă să joace un rol activ în Inițiativa Belt and Road (BRI) a Chinei, ceea ce a dus la implementarea unor proiecte importante de infrastructură. Dezvoltări emblematice precum Zona Economică Specială Sihanoukville și Aeroportul Internațional Siem Reap Angkor au îmbunătățit logistica și conectivitatea regională. Aceste inițiative sunt considerate esențiale pentru tranziția Cambodgiei de la o expansiune economică rapidă la o creștere durabilă și de înaltă calitate.

Secretarul General și Președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, Secretarul General al Comitetului Central al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, și Președintele Vietnamului, Luong Cuong, s-au întâlnit cu reprezentanți la Întâlnirea Popoarelor Prietene China-Vietnam.

Evenimentul a avut loc la Centrul Internațional de Conferințe din Hanoi, unde liderii celor două țări au fost întâmpinați cu aplauze de oameni din toate categoriile sociale.

Xi Jinping a susținut un discurs despre prietenia și cooperarea dintre China și Vietnam.

Prietenia dintre China și Vietnam se bazează pe sprijin reciproc și cooperare între cele două popoare.

Ambele părți pun activ în aplicare Inițiativa Globală pentru Dezvoltare, Securitate și Civilizație și susțin echitatea și justiția internațională.

Xi Jinping a subliniat importanța sprijinirii poporului ca creator al istoriei și a invitat tinerii vietnamezi în China pentru a studia patrimoniul revoluționar și modernizarea chineză.

Tinerii vietnamezi și chinezi ar trebui să consolideze prietenia și cooperarea dintre țări, să participe activ la programul „tururilor de studiu roșii” și să promoveze spiritul de inovație și modernizare.

Președintele Xi Jinping a sosit marți după-amiază în Malaezia pentru o vizită de stat de trei zile în această țară din Asia de Sud-Est, după ce a încheiat un turneu de două zile în Vietnam. La sosirea sa pe Aeroportul Internațional Kuala Lumpur, Xi a declarat, într-o declarație scrisă, că va purta discuții aprofundate cu regele Malaeziei, Sultan Ibrahim Sultan Iskandar, și cu prim-ministrul Anwar Ibrahim despre relațiile bilaterale și problemele internaționale și regionale de interes comun.

Subliniind că China și Malaezia sunt ambele țări în curs de dezvoltare importante și membre ale Sudului Global, Xi a spus că aprofundarea cooperării strategice și la nivel înalt între cele două țări servește intereselor lor comune și contribuie, de asemenea, la pacea, stabilitatea și prosperitatea regională și globală. Aceasta este a doua vizită a lui Xi în Malaezia în ultimii 12 ani, iar țara reprezintă a doua oprire din turneul său în trei țări din Asia de Sud-Est, început luni.

„Aștept ca această vizită să fie o oportunitate pentru aprofundarea prieteniei tradiționale dintre cele două țări, consolidarea încrederii politice reciproce, promovarea cooperării în domeniul modernizării și încurajarea schimburilor culturale și a învățării reciproce, aducând astfel construcția unei comunități chino-malaeziene cu un viitor comun la un nou nivel”, a declarat Xi.

Xi Jinping a declarat luni că China este pregătită să colaboreze cu Vietnamul pentru a desfășura o cooperare mai profundă, la un nivel mai înalt și într-o gamă mai largă de domenii, cu scopul de a aduce mai multe beneficii popoarelor celor două țări, regiunii și lumii. Declarația a fost făcută într-un mesaj scris, la sosirea sa pe Aeroportul Internațional Noi Bai din Hanoi.

Aceasta este a patra vizită de stat a lui Xi în Vietnam. În timpul vizitei sale de stat în țara vecină în 2023, cele două părți au anunțat că vor colabora pentru construirea unei comunități chino-vietnameze cu un viitor comun, care are o semnificație strategică, marcând trecerea relațiilor dintre cele două partide și cele două state într-o nouă etapă.

Xi a afirmat că, sub conducerea Partidului Comunist din Vietnam (PCV), condus de To Lam, secretarul general al Comitetului Central al PCV, Vietnamul va urma cu siguranță o cale socialistă adaptată condițiilor sale naționale și va obține noi realizări în dezvoltarea cauzei partidului și a țării.

Vietnamul este prima oprire din cadrul turneului de cinci zile al președintelui Chinei în Asia de Sud-Est, care va include și vizite în Malaezia și Cambodgia.

În dimineața zilei de 11 aprilie 2025, președintele Xi Jinping s-a întâlnit cu premierul spaniol Pedro Sánchez la Casa de Oaspeți de Stat Diaoyutai din Beijing. Președintele Chinei a subliniat că o transformare nemaiîntâlnită într-un secol se accelerează la nivel global, cu multiple riscuri și provocări în creștere. Doar prin solidaritate și coordonare, țările pot menține pacea și stabilitatea mondială și pot promova dezvoltarea și prosperitatea globală. Pe măsură ce situația internațională devine tot mai complexă și volatilă, devine din ce în ce mai important ca China și Spania să dezvolte relații solide și stabile.

Xi Jinping a subliniat că China consideră Uniunea Europeană un pol important într-o lume multipolară. China este o țară majoră care sprijină în mod explicit unitatea, dezvoltarea și creșterea UE. În contextul actual, consolidarea parteneriatelor China-UE în domeniile păcii, creșterii economice, reformei și civilizației are o semnificație practică importantă. China și UE ar trebui să se vadă reciproc ca parteneri și să adopte o cooperare deschisă.

Sánchez a declarat că, în cei 20 de ani de la stabilirea unui parteneriat strategic cuprinzător între China și Spania, cele două țări s-au respectat întotdeauna reciproc și au menținut o cooperare prietenoasă. Relația a continuat să se adâncească și să se dezvolte. Sub conducerea președintelui Xi Jinping, China a obținut realizări remarcabile în dezvoltare și a adus contribuții semnificative la prosperitatea și stabilitatea globală. Spania prețuiește relația sa cu China și susține ferm politica unei singure Chine. Partea spaniolă este pregătită să mențină schimburi la nivel înalt cu China, să aprofundeze cooperarea reciproc avantajoasă în domeniile comerțului, investițiilor, inovației științifice și tehnologice, energiei verzi și altor sectoare și să consolideze schimburile în educație, cultură și turism pentru a ridica relațiile bilaterale la un nou nivel.