Xiaomi Corp a anunțat că va prezenta un nou procesor pentru smartphone-uri, dezvoltat intern, numit Xuanjie O1, în cursul acestei luni. Această inițiativă marchează reluarea eforturilor gigantului tehnologic chinez de a avansa în dezvoltarea de semiconductori, un domeniu cheie pentru obținerea unei mai mari autonomii tehnologice. CEO-ul Lei Jun a făcut anunțul pe platforma Sina Weibo, subliniind angajamentul pe termen lung al Xiaomi de a construi un ecosistem vertical integrat pentru dispozitivele sale.

Dezvoltarea unui sistem pe un singur cip (SoC) propriu evidențiază ambiția Xiaomi de a concura cu producătorii consacrați și de a reduce dependența de tehnologii străine. Deși Xiaomi a lansat anterior chipsetul Surge S1 în 2017, acesta nu a fost utilizat pe scară largă. Se așteaptă ca Xuanjie O1 să ofere capabilități avansate de inteligență artificială și procesare a imaginilor, special optimizate pentru viitoarele smartphone-uri Xiaomi, îmbunătățind performanța și personalizarea.

Anunțul vine într-un moment în care China intensifică eforturile de a-și consolida industria locală de semiconductori, în contextul restricțiilor de export impuse de SUA. Analiștii consideră că strategia Xiaomi în domeniul chipseturilor se aliniază cu obiectivele mai largi ale Chinei de autosuficiență tehnologică. Dacă va avea succes, Xuanjie O1 ar putea plasa Xiaomi alături de Huawei în grupul, mic dar în creștere, de companii chineze cu capabilități proprii de producție a procesoarelor pentru smartphone-uri.

Teheran, 13 mai – Iranul a ordonat oprirea producției de ciment și oțel la nivel național pentru o perioadă de două săptămâni, într-un efort de a reduce consumul de electricitate, în contextul unei cereri crescute generate de temperaturile extreme și utilizarea intensivă a sistemelor de răcire în sectorul rezidențial.

Potrivit ordinului emis de Ministerul de Interne al Iranului, furnizorii regionali de energie au fost instruiți să reducă drastic alimentarea cu electricitate către marii producători industriali. Fabricile de ciment și oțel trebuie să își reducă consumul de energie la doar 10% din nivelul obișnuit pentru o perioadă de 15 zile. Asociația Producătorilor de Ciment a confirmat ordinul, avertizând asupra perturbărilor majore și pierderilor în sectorul industrial. Două mari uzine siderurgice au anunțat deja o posibilă oprire temporară a activității.

Decizia vine în contextul unei crize energetice naționale provocate de un val de căldură fără precedent, care a dus la o creștere timpurie a cererii din partea gospodăriilor. Consumul de electricitate a atins un vârf de 60,7 GW marți – cu 6 GW mai mult față de aceeași zi a anului trecut. Vara trecută, Iranul a înregistrat un record istoric de consum de 85 GW. Ministrul Industriei, Mohammad Atabak, a criticat măsura, considerând-o o lovitură dură pentru industriile esențiale ale țării – cimentul, oțelul și aluminiul. Ministerul Energiei a anunțat că situația aprovizionării cu energie ar urma să se stabilizeze la mijlocul lunii iunie, după finalizarea lucrărilor de întreținere la centralele electrice.

Beijing, 13 mai – Președintele chinez Xi Jinping a răspuns unei scrisori trimise de fondatorul Camerei de Comerț Daneze din China, exprimându-și aprecierea pentru angajamentul de lungă durată al întreprinderilor daneze față de piața chineză. În mesajul său, Xi a subliniat importanța consolidării prieteniei și înțelegerii reciproce între China, Danemarca și comunitatea europeană în ansamblu.

Xi a lăudat încrederea fondatorului în viitorul dezvoltării Chinei și a reafirmat angajamentul țării de a oferi un mediu sigur, deschis și promițător pentru investițiile străine. „A investi în China înseamnă a investi în viitor”, a declarat Xi, subliniind atractivitatea continuă a pieței chineze pentru afacerile globale.

Președintele chinez și-a exprimat speranța că Camera de Comerț Daneză și companiile membre vor continua să acționeze ca o punte vitală între China și Danemarca, precum și între China și Europa. El a evidențiat rolul acestora în promovarea dialogului, prieteniei și cooperării reciproc avantajoase. Scrisoarea a coincis și cu aniversarea a 75 de ani de relații diplomatice între China și Danemarca, un moment marcat prin felicitări reciproce și dorința comună de a consolida legăturile bilaterale.

India și-a \"suspendat\" acțiunile militare împotriva Pakistanului, conform unei declarații a prim-ministrului Modi. Această evoluție are loc pe fondul unui armistițiu fragil între cele două națiuni, după o perioadă de tensiuni crescute care au inclus atacuri cu drone și rachete, precum și bombardamente transfrontaliere. În timp ce Modi a afirmat că India monitorizează îndeaproape acțiunile Pakistanului, încetarea ostilităților a atenuat preocupările legate de un potențial război la scară largă în regiune. Escaladarea inițială a fost declanșată de un atac militant în Kashmir, determinând loviturile de represalii ale Indiei.

Privind spre viitor, Pakistanul a propus negocieri viitoare într-o țară terță neutră, cum ar fi Emiratele Arabe Unite. În timp ce Modi a menționat posibilitatea discuțiilor, el a subliniat că orice discuții vor fi axate exclusiv pe problemele terorismului și Kashmirului, un punct de dispută de lungă durată între cele două țări. Modi a declarat că Pakistanul a fost primul care a solicitat încetarea ostilităților.

De la acordul de încetare a focului, s-a instaurat o calmă delicată, fără a se raporta reluarea schimburilor de focuri transfrontaliere. India a redeschis cele 32 de aeroporturi care au fost închise în timpul escaladării, semnalând o revenire la normalitate. În plus, ambele părți au convenit, se pare, să reducă prezența trupelor de-a lungul graniței comune. În Kashmir, echipe de experți au fost desfășurate pentru a elimina în siguranță munițiile neexplodate, iar locuitorii strămutați au început să se întoarcă la casele lor.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a subliniat importanța extinderii relațiilor dintre Iran și Uzbekistan, afirmând că o cooperare mai strânsă va contribui la pacea și securitatea regională. În cadrul unor discuții de nivel înalt, Pezeshkian a evidențiat legăturile istorice, culturale, lingvistice și ideologice profunde dintre cele două națiuni, afirmând că granițele geografice nu le pot separa. El a subliniat necesitatea unui schimb crescut de delegații oficiale și de interacțiuni între popoare pentru a consolida și mai mult relațiile bilaterale.

Primul-ministru al Uzbekistanului, Abdulla Aripov, a recunoscut eforturile eficiente ale liderilor ambelor țări în avansarea cooperării reciproce și a lăudat progresul Iranului în domeniile științific, industrial și tehnologic. Remarcile sale au fost făcute în timpul unei vizite la o expoziție care prezenta realizările Iranului în aceste sectoare. Discuțiile au subliniat angajamentul ambelor națiuni de a aprofunda colaborarea economică și diplomatică ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a stabilității în regiune.

Întâlnirile au culminat cu semnarea a patru acorduri cheie care vizează extinderea cooperării bilaterale în multiple sectoare. Documentele au fost formalizate în prezența primului vicepreședinte al Iranului, Mohammad Reza Aref, și a primului-ministru Aripov, marcând un pas semnificativ înainte în parteneriatul strategic dintre Teheran și Tașkent. Aceste acorduri reflectă o viziune comună asupra dezvoltării regionale și semnalează o nouă fază în relațiile Iran-Uzbekistan, ambele părți angajându-se să transforme legăturile lor istorice în beneficii economice și de securitate concrete.

Ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, și omologul său din Emiratele Arabe Unite, șeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, au purtat o conversație telefonică constructivă pe 12 mai, subliniind soliditatea parteneriatului strategic dintre cele două țări. Dialogul a reflectat angajamentul continuu al ambelor state de a aprofunda relațiile bilaterale și de a promova interesele comune în diverse domenii.

Miniștrii au discutat despre modalități de extindere a cooperării nu doar în domeniul politic și diplomatic, ci și în sectoare esențiale precum comerțul, energia, turismul și economia. Ambele părți au recunoscut valoarea eforturilor coordonate și a sprijinului reciproc în cadrul forumurilor internaționale, care consolidează în mod constant evoluția pozitivă a relațiilor lor. Schimbul de opinii a evidențiat potențialul unei cooperări sporite în cadre multilaterale, punând accent pe interesul comun pentru stabilitatea regională și internațională.

Dincolo de cooperarea formală, discuția a inclus și un schimb mai larg de opinii privind aspecte de interes comun. Acest lucru a reafirmat importanța pe care ambele țări o acordă dialogului deschis și angajamentului diplomatic pentru consolidarea înțelegerii și promovarea conectivității regionale. Apelul a reprezentat o mărturie a prieteniei durabile și a viziunii comune care ghidează relațiile dintre Azerbaidjan și EAU într-un peisaj global în continuă schimbare.

Ideea de a crea un coridor inovator al inteligenței artificiale (IA) în Eurasia câștigă tot mai mult teren. În loc să încadreze IA în metafore divizive sau rasiale, experții sugerează că o cooperare constructivă – în special între China și Rusia – poate valorifica mai bine potențialul regiunii. Colaborarea strategică este văzută ca fiind mai benefică decât rivalitatea, permițând mobilitatea talentelor și facilitând inițiative comune care se aliniază ecosistemelor tehnologice complementare ale ambelor țări.

Parteneriate concrete sunt deja în curs de desfășurare. Sber și Huawei au lansat un proiect pilot „Smart Campus”, iar Centrul de IA al Skoltech și Institutul de Tehnologie din Harbin pregătesc școala de vară SMILES-2025. De asemenea, cooperarea științifică se extinde: Skoltech și Universitatea de Știință și Tehnologie din China colaborează la tehnologii cuantice supraconductoare, iar un centru de biologie moleculară a fost înființat în parteneriat cu Universitatea Zhejiang. Aceste inițiative arată cum proiectele comune pot stimula inovația și pot întări relațiile bilaterale.

Sprijinul la nivel de stat evoluează și el. Voucherele bilaterale pentru calcul și o cartă deschisă privind datele meteorologice anunță o nouă eră a colaborării tehnologice bazate pe politici. Programele doctorale comune, cu formare în două limbi și modele de co-coordonare, pregătesc următoarea generație de oameni de știință. Pe măsură ce ecosistemele naționale devin mai puternice și interconectate, Eurasia se poziționează ca un pol global de referință în cercetarea și dezvoltarea în domeniul inteligenței artificiale.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat Europa împotriva adoptării unei „strategii de confruntare” în legătură cu programul nuclear al Teheranului, avertizând că o astfel de abordare ar putea declanșa o criză de proliferare nucleară. Avertizarea vine după ce Marea Britanie, Franța și Germania au amenințat că vor activa mecanismul de „reinstituire a sancțiunilor” (snapback) în cadrul Planului de Acțiune Cuprinzător Comun (JCPOA). Araghchi a susținut că o poziție conflictuală ar dăuna în cele din urmă intereselor europene, îndemnând grupul E3 (Franța, Germania și Marea Britanie) să-și reconsidere poziția în loc să escaladeze tensiunile.

Ministrul iranian a criticat E3 pentru utilizarea mecanismului de snapback ca instrument diplomatic în loc de o modalitate de rezolvare a disputelor, avertizând că utilizarea sa abuzivă ar putea duce la excluderea Europei din JCPOA și la o escaladare ulterioară. Ca răspuns, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța, Germania și Marea Britanie vor reintroduce sancțiuni dacă activitățile nucleare ale Iranului vor amenința securitatea europeană. Araghchi a subliniat, totuși, că Iranul va răspunde ferm și proporțional la orice măsuri de snapback luate de E3, demonstrând pregătirea Teheranului de a-și apăra poziția.

Pe fondul tensiunilor crescânde cu Europa, Iranul și SUA au desfășurat o a patra rundă de discuții nucleare în Muscat, facilitată de Oman. Ambele părți au descris negocierile drept „pozitive” și „în progres”, exprimându-și satisfacția față de evoluții. Deși provocările rămân, discuțiile indică o potențială cale către de-escaladare, în contrast cu poziția dură dintre Iran și puterile europene. Rezultatul acestor negocieri ar putea influența semnificativ viitorul JCPOA și stabilitatea regională.

Un comandant militar iranian de rang înalt a subliniat angajamentul ferm al țării sale de a apăra Golful Persic, declarând că \"nicio amenințare nu va rămâne fără răspuns\". Generalul-maior Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Iranului, a afirmat că forțele iraniene rămân \"pe deplin pregătite\" pentru orice scenariu, sublinind determinarea Teheranului de a-și proteja apele teritoriale și resursele naționale. Declarațiile sale au venit în timpul unei vizite importante la Bandar Abbas, unde a condus o delegație militară pentru a evalua pregătirea operațională în regiunea strategică.

În timpul inspecției, generalul Bagheri a evidențiat rolul crucial al Marinei Iraniene și al Forțelor Navale ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în securizarea atât a apelor iraniene, cât și a celor internaționale. Vizita a inclus evaluări pe teren pentru a asigura că forțele armate pot executa eficient planurile de apărare dacă este necesar. Oficialii iranieni au criticat în mod repetat prezența forțelor navale străine în Golful Persic, în special a navelor de război americane, pe care le consideră o sursă de destabilizare regională și escaladare a tensiunilor.

Poziția fermă a Iranului vine în contextul frecărilor geopolitice în curs desfășurate în această arteră vitală, prin care trece o parte semnificativă a transporturilor globale de petrol. Declarațiile generalului Bagheri semnalează hotărârea Teheranului de a contracara amenințările externe percepute, afirmând în același timp rolul său de garant al securității regionale. Vizita servește și ca demonstrație a pregătirii militare a Iranului, întărind mesajul că orice acțiuni ostile vor întâmpina un răspuns decisiv.

Jeddah, 10 mai – Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit cu omologul său saudit, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, în cadrul unei vizite oficiale în Arabia Saudită menite să întărească legăturile Teheranului cu statele vecine. Cei doi diplomați au discutat despre evoluțiile bilaterale și regionale cheie, subliniind interesul comun pentru stabilizarea Orientului Mijlociu. Vizita lui Araghchi face parte dintr-un efort diplomatic mai amplu al Iranului de a se implica mai strâns cu actorii regionali.

În cadrul discuțiilor, Araghchi a făcut apel la lumea musulmană să se unească în fața amenințărilor și provocărilor comune, concentrându-se în mod special pe criza în desfășurare din Gaza. El a condamnat ceea ce a numit „genocidul israelian” și a avertizat asupra încercărilor de a „șterge Palestina prin colonizare”. Miniștrii au făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la tensiunile regionale mai ample, inclusiv negocierile indirecte dintre Iran și Statele Unite privind probleme nucleare și de securitate.

Araghchi l-a informat pe prințul Faisal despre stadiul discuțiilor dintre Iran și SUA, menționând progresele realizate în cele trei runde anterioare desfășurate la Muscat și Roma. A patra rundă este programată pentru duminică în Oman, după o amânare scurtă din motive logistice. Ca parte a turneului său regional, Araghchi va vizita Qatarul sâmbătă, subliniind că Iranul menține un contact constant cu statele vecine pentru a asigura transparența eforturilor sale diplomatice. Atât Iranul, cât și Arabia Saudită și-au reafirmat angajamentul față de consolidarea cooperării bilaterale în diverse domenii.

Tensiunile au crescut în Asia de Sud după ce India a confirmat o serie de atacuri cu rachete care au vizat locații din Pakistan și Kashmirul administrat de Pakistan, acțiuni pe care le consideră un răspuns la un atac terorist mortal din Pahalgam, petrecut pe 22 aprilie, soldat cu 26 de morți. India a acuzat Pakistanul că găzduiește militanți responsabili de atac, invocând presupuse legături transfrontaliere, în timp ce Pakistanul a negat cu fermitate orice implicare și a calificat atacurile drept o încălcare a suveranității sale. Islamabad a avertizat că își rezervă dreptul de a riposta, alimentând temerile privind un conflict militar extins între cele două state dotate nuclear.

China a reacționat prompt, exprimându-și profunda îngrijorare față de escaladare și calificând acțiunea militară a Indiei drept „regretabilă”. Într-o declarație, Ministerul chinez de Externe a subliniat importanța reținerii și a insistat că India și Pakistan, în calitate de vecini permanenți, trebuie să acorde prioritate păcii și stabilității în regiune. Reafirmând opoziția sa față de terorism sub toate formele, Beijingul a îndemnat ambele națiuni să evite măsuri suplimentare care ar putea agrava situația și periclita securitatea regională.

Într-un ton similar, Japonia a cerut un dialog imediat între cele două națiuni. Secretarul general al cabinetului, Yoshimasa Hayashi, a condamnat atacul din 22 aprilie, dar a avertizat că măsurile de represalii riscă să ducă la un conflict de amploare. Subliniind implicațiile mai largi asupra păcii în Asia de Sud, el a îndemnat ambele părți să își rezolve divergențele pe cale diplomatică. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, sperând ca eforturile diplomatice să poată dezamorsa o confruntare potențial periculoasă.

Fostul ministru de externe pakistanez, Bilawal Bhutto Zardari, a condamnat cu fermitate ceea ce a descris drept un atac „laș și neprovocat” al Indiei asupra teritoriului pakistanez. Într-o declarație emisă după incident, Bilawal a avertizat că agresiunea Indiei nu va rămâne fără răspuns, numind-o o escaladare periculoasă care necesită un răspuns ferm și imediat din partea Islamabadului.

Bilawal a lăudat curajul și determinarea forțelor armate pakistaneze, evidențiind reacția lor rapidă la agresiunea transfrontalieră. El a denunțat în mod special țintirea zonelor civile din Muridke, Bahawalpur, Kotli și Muzaffarabad de către India, calificând atacurile drept acte de război și barbarie îndreptate împotriva femeilor și copiilor nevinovați. Astfel de acțiuni, a spus el, reprezintă o încălcare flagrantă a normelor internaționale și a drepturilor omului.

Subliniind hotărârea Pakistanului, Bilawal a declarat că armata țării este pe deplin pregătită să răspundă decisiv oricărei alte ostilități din partea Indiei. El a reafirmat unitatea, mândria și disponibilitatea neclintită a Pakistanului de a-și apăra suveranitatea și teritoriul. „Pakistanul nu va tolera nicio încălcare a teritoriului său”, a subliniat el, îndemnând comunitatea internațională să ia notă de agresiunea tot mai mare a Indiei.