An Qiaozi | 安乔子 – 老木匠 | Bătrânul tâmplar

木材整齐地叠放在屋里

mùcái zhěngqí dì dié fàng zài wū lǐ

听候一个木匠发出的指令

tīnghòu yī gè mùjiàng fāchū de zhǐlìng

该是什么他心里有数

gāi shì shíme tā xīnlǐyǒu shù

给一块木材钻孔，发出的是他的尖叫

gěi yī kuài mùcái zuānkǒng，fāchū de shì tā de jiānjiào

恍惚被洞穿的是他自己

huǎnghū bèi dòng chuān de shì tā zìjǐ

这加深了人到老年的恐惧

hè jiāshēn liǎo rén dào lǎonián de kǒngjù

难得糊涂，但每一道工序都要清楚

nándé hútú，dàn měi yī dào gōngxù dū yào qīngchǔ

用旧的手还能刨出朵朵浪花

yòng jiù de shǒu huán néng bàochū duǒduǒ lànghuā

留下来的部分是它们的余生

liúxiàlái de bùfēn shì tāmen de yúshēng

另一些是送到火葬场

lìng yīxiē shì sòngdào huǒzàngchǎng

一些木屑从他身上飘下来

yīxiē mùxiè cóng tā shēn shàng piāoxiàlái

但味道已经开始腐烂

dàn wèidào yǐjīng kāishǐ fǔlàn

一些木屑像停在头上的白雪

yīxiē mùxiè xiàng tíng zài tóu shàng de báixuě

但他抖落不了

dàn tā dǒuluòbùliǎo

对一根木材进行质问、追溯

duì yī gēn mùcái jìnxíng zhìwèn, zhuīsù

每一根都有它的模样

měi yī gēn dū yǒu tā de móyàng

质地光滑、细腻和精准

zhìdì guānghuá, xìnì hé jīngzhǔn

做好的木材在另一边，等他为它们披上

zuòhǎo de mùcái zài lìng yībiān，děng tā wéi tāmen pīshàng

一件最后的嫁衣

yī jiàn zuìhòu de jiàyī

现在，一些事情有了定局

xiànzài，yīxiē shìqíng yǒu liǎo dìng jú

推开门那瞬间，等了三十年的人来了

tuīkāi mén nà shùnjiān，děng liǎo sānshí nián de rén lái liǎo

和他较劲了三十年的人来了

hé tā jiàojìn liǎo sānshí nián de rén lái liǎo

他已经老了，双手递上一根烟

tā yǐjīng lǎo liǎo，shuāngshǒu dì shàng yī gēn yān

并替他点燃了

bìng tì tā diǎnrán liǎo

“为我做一口棺材吧”

wéi wǒ zuò yī kǒu guāncái bā

Lemnul este bine stivuit în casă
în așteptarea unei decizii de la tâmplar,
el știe cum trebuie să fie.
Când găurește, un vuiet se aude
de parcă ceva chiar pe tâmplar îl străpunge.
Asta-i adâncește frica de bătrânețe.
Foarte rar greșește fiind atent la fiecare pas,
cu mâinile sale muncite valuri frumoase încă mai face.
Resturile capătă o nouă viață
unele sunt trimise la crematoriu.
Alte fragmente plutesc încet în jos
dar deja a putrezit începe să miroasă.
Rumegușul i s-a așezat pe cap, ca zăpada
însă nu s-a scuturat.
Verifică și măsoară fiecare bucată de lemn,
fiindcă fiecare are forma ei.
Textură netedă, elegantă și exactă.
Piesele stau într-o parte așteptând ca el să le unească
într-o ultimă rochie de mireasă.
Și alte lucruri se apropie acuma de final.
Când ușa se deschide, cineva de mult plecat din viața lui apare,
după 30 de ani, un vechi competitor.
Deja bătrân, îi întinde o țigară
și o aprinde pentru el.
”E timpul să-mi faci sicriul”