Rusia – Federația Rusă

Federația Rusă (Rusia), stat aflat în nord-estul Europei și nordul Asiei cu o suprafață de 17125,2 mii km2 și o populație de 146,3 milioane de persoane (2015, estimare; urban 74,2%). Capitala este Moscova, limba oficială este rusa, unitatea monetară este #rubla.

1. Geografia

Federația Rusă este cea mai mare țară după suprafață teritorială și ocupă întreaga zonă de nord a Asiei și mare parte din granița de est a peninsulei Europene.

Cea mai mare parte din țară este formată din câmpii însă există și zone montane în Caucaz, Munții Ural și Munții din Estul Îndepărtat.

Râurile curg în general pe axa Nord-Sud deși țara este întinsă ca lungime pe axa Vest-Est. Din acest motiv în mod istoric nu s-a putut utiliza sistemul de navigare pe râuri pentru transportul de mărfuri și persoane între Rusia europeană și Estul Îndepărtat.

Rusia are zone de tundră, taiga, stepă, aride și montane.

Condițiile georgrafice îi oferă Rusiei o serie de avantaje dar și importante obstacole. Printre avantaje trebuie menționat că poate asigura transferul nefracturat de mărfuri între Peninsula Europeană și estul continentului. Spre deosebire de celelalte posibilități de transport terestru, adică cel care implică tranzitul prin Iran, ruta nordică reduce cu mult numărul statelor tranzitate. În plus sistemul feroviar integrat oferă rute directe aproape neîntrerupte.

Rețeaua de râuri poate lega zonele de țărm din nord de sistemul feroviar și astfel se poate integra sistemul de transport cu ruta navală arctică. Rezultatul este că se poate asigura prosperitatea regiunilor arctice și nord-siberiene.

2. Demografia

Potrivit Rostat (ianuarie 2022), populația Federației Ruse este de 145.557.500 de locuitori. Din aceștia 74.83 sunt în mediul urban ceea ce înseamnă că această țară este una din cele mai urbanizate state iar 15 orașe au mai mult de un milion de locuitori.

În prezent în Rusia trăiesc mai mult de 200 de grupuri etnice, ceea ce însemană că Federația este un stat multietnic. 81% din populație este formată din etnici ruși.

3. Istoria

Antichitate și Evul Mediu

Primele populații cunoscute pe teritoriul actual al Rusiei au fost triburi slave și fino-ugrice. În secolul al IX-lea, vikingii cunoscuți sub numele de varegi, au înființat primele structuri statale în zona Rusiei de astăzi, culminând cu formarea statelor Novgorod în 859 și ulterior Kievan Rus în 882. Sub conducerea lui Vladimir I, în 988, Rusia Kieveană a acceptat convertirea la creștinismul ortodox, stabilind legături politice și culturale cu Imperiul Bizantin.

În secolele XIII-XIV, Rusia a suferit sub invazia mongolă, fiind subjugată de Hoarda de Aur. Perioada de dominație mongolă a lăsat o amprentă adâncă asupra dezvoltării politice și culturale a regiunii. Orașul Moscova a început să-și afirme influența și independența, în special sub conducerea cneazului Ivan al III-lea, care a refuzat să mai plătească tribut mongolilor și a consolidat puterea rusească.

Perioada țaristă

În 1547, Ivan al IV-lea, cunoscut sub numele de Ivan cel Groaznic, s-a proclamat primul țar al Rusiei, extinzând teritoriul rus și centralizând puterea. După moartea lui Ivan, Rusia a intrat într-o perioadă de tulburări cunoscută sub numele de Timpurile Tulburi, marcată de conflicte interne și intervenții străine.

Dinastia Romanov a venit la putere în 1613, aducând stabilitate și modernizare. În timpul domniei lui Petru cel Mare (1682-1725), Rusia a devenit o mare putere europeană. Petru a implementat numeroase reforme pentru a occidentaliza și moderniza Rusia, mutând capitala la noul oraș Sankt Petersburg. Ecaterina cea Mare (1762-1796) a continuat politica de expansiune și modernizare, extinzând teritoriul rus și promovând cultura și educația.

Secolul XIX și începutul secolului XX

Secolul XIX a fost o perioadă de mari schimbări pentru Rusia. Războiul Napoleonian din 1812 a întărit sentimentul naționalist și a consolidat Rusia ca putere militară. Cu toate acestea, reformele sociale și economice au fost lente, iar nemulțumirile au crescut. În 1861, țarul Alexandru al II-lea a abolit serbia, dar reformele sale nu au reușit să rezolve toate problemele sociale și economice.

Revoluția din 1905 a dus la unele concesii, cum ar fi înființarea Dumei, un parlament consultativ, dar nemulțumirile au continuat să crească. Primul Război Mondial a exacerbat tensiunile, ducând la Revoluția din Februarie 1917 și abdicarea țarului Nicolae al II-lea. În octombrie 1917, bolșevicii conduși de Lenin au preluat puterea, marcând începutul erei comuniste.

Uniunea Sovietică

După victoria bolșevicilor în Războiul Civil Rus, în 1922 a fost înființată Uniunea Sovietică. Sub conducerea lui Lenin și, ulterior, a lui Stalin, URSS a devenit un stat cu o economie planificată centralizat și o politică de reprimare a curentelor de opoziție. Industrializarea rapidă și colectivizarea agriculturii au dus la o creștere economică rapidă.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, URSS a jucat un rol crucial în înfrângerea Germaniei naziste, dar a suferit pierderi uriașe. După război, Uniunea Sovietică a devenit una dintre cele două superputeri globale, intrând în competiție cu Statele Unite în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Războiul Rece. Această perioadă a fost marcată de conflicte ideologice, de cursa înarmării și competiții spațiale.

După moartea lui Stalin în martie 1953, URSS a cunoscut o perioadă de destalinizare sub Nikita Hrușciov însă tensiunile Războiului Rece au continuat. În anii 1980, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, au fost implementate reforme cunoscute sub numele de perestroika și glasnost, menite să revigoreze economia și să liberalizeze societatea. Cu toate acestea, reformele au accelerat prăbușirea sistemului sovietic, iar din 26 decembrie 1991 Uniunea Sovietică a încetat să mai existe.

Vezi și: URSS | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Federația Rusă

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a devenit o federație independentă, confruntându-se cu provocări economice și politice majore. În anii 1990, sub președinția lui Boris Elțin, Rusia a trecut printr-o tranziție dificilă către o economie de piață, marcată de hiperinflație, corupție și colaps economic.

În 2000, Vladimir Putin a devenit președinte, aducând stabilitate politică și creștere economică, dar și o erodare a democrației și a drepturilor omului. Politica externă a Rusiei sub Putin a devenit din ce în ce mai asertivă, culminând cu anexarea Crimeei în 2014 și intervenția militară în Siria.

În prezent, Rusia continuă să joace un rol important pe scena globală, confruntându-se cu sancțiuni economice și tensiuni internaționale, dar menținându-și influența prin resursele sale energetice și puterea militară. Istoria Rusiei rămâne un subiect complex, cu multe aspecte încă dezbătute și reinterpretate în lumina noilor descoperiri și perspective istorice.

4. Cultura

Cultura Federației Ruse este una dintre cele mai bogate și diverse din lume.

Literatura

După căderea Uniunii Sovietice, literatura rusă a cunoscut o perioadă de transformare și un climat mai permisiv, cu scriitori contemporani precum Viktor Pelevin și Liudmila Ulitskaia, care explorează teme moderne și provocatoare.

Vezi și: 19 autori ruși contemporani

Muzica

Muzica rusă are o tradiție bogată, de la folclorul tradițional la compozițiile clasice și moderne. În secolul al XIX-lea, compozitori precum Piotr Ilici Ceaikovski, Modest Mussorgski și Nikolai Rimski-Korsakov au creat lucrări care au devenit pietre de temelie ale muzicii clasice. Ceaikovski este cunoscut pentru baletele sale „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, care sunt încă populare pe scenele din întreaga lume.

În perioada sovietică, muzica a fost folosită ca un instrument de propagandă, dar și ca o formă de rezistență. Compozitori precum Dmitri Șostakovici și Serghei Prokofiev au creat lucrări care reflectă tensiunile și contradicțiile vieții sovietice. Muzica populară și de divertisment a fost, de asemenea, importantă, cu artiști precum Alla Pugaciova devenind simboluri culturale.

Astăzi, scena muzicală rusă este diversă, incluzând genuri de la muzica clasică și opera la rock, pop și electronică. Festivalurile de muzică și concursurile internaționale continuă să fie o platformă pentru artiștii ruși.

Arhitectura

Arhitectura Rusiei reflectă diversitatea culturală și istorică a țării. De la catedralele ortodoxe rusești cu cupolele lor în formă de ceapă la clădirile moderne de sticlă și oțel, peisajul urban rusesc este impresionant. Catedrala Sfântului Vasile din Piața Roșie din Moscova, cu cupolele sale colorate și designul său unic, este unul dintre cele mai recunoscute simboluri ale Rusiei.

În perioada imperială, arhitectura barocă și neoclasică a fost populară, cu exemple remarcabile precum Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg și Palatul Ecaterinei din Țarskoe Selo. În perioada sovietică, arhitectura stalinistă, cunoscută și sub numele de „gothic stalinist”, a dominat peisajul urban, cu clădiri monumentale și utilitare, precum Universitatea de Stat din Moscova și numeroase blocuri de apartamente.

După căderea Uniunii Sovietice, arhitectura rusă a experimentat o renaștere, cu influențe moderne și postmoderne. Moscova și Sankt Petersburg au văzut construcția unor zgârie-nori impresionanți, centre comerciale și clădiri de birouri, reflectând dezvoltarea economică și urbană a țării.

Arte Vizuale

Arta vizuală rusă este la fel de diversă ca și celelalte forme de cultură. În secolele XVIII și XIX, pictura rusă a fost dominată de influențe occidentale, dar și-a dezvoltat un stil propriu cu artiști precum Ilia Repin și Ivan Șișkin, care au creat opere realiste și romantice care surprind peisajele și viața cotidiană din Rusia.

În perioada avangardistă de la începutul secolului XX, artiști precum Kazimir Malevici și Wassily Kandinsky au experimentat cu forme abstracte și nonfigurative, influențând profund arta modernă. Suprematismul și constructivismul au fost mișcări artistice importante care au luat naștere în Rusia în această perioadă.

Arta sovietică a fost adesea sub control strict, cu realismul socialist devenind stilul oficial. Cu toate acestea, artiștii au găsit modalități de a-și exprima creativitatea, iar unele opere de artă din această perioadă sunt considerate capodopere.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, arta rusă a devenit mai liberă și diversificată. Artiști contemporani precum Ilya Kabakov și Erik Bulatov au câștigat recunoaștere internațională, iar galeriile și muzeele din Moscova și Sankt Petersburg continuă să prezinte o varietate de opere de artă.

Religia

Religia a jucat un rol central în cultura rusă de-a lungul istoriei. Creștinismul ortodox rus este religia predominantă și a avut o influență profundă asupra artei, arhitecturii și literaturii. Biserica Ortodoxă Rusă, cu ritul și tradițiile sale specifice, este un simbol important al identității naționale rusești.

În perioada sovietică, ateismul de stat a fost promovat, iar multe biserici au fost închise sau demolate. Cu toate acestea, religia a continuat să fie practicată în secret de mulți ruși. După căderea Uniunii Sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă a renăscut, cu numeroase biserici restaurate și construite și cu o influență crescândă în viața publică și politică.

Pe lângă creștinismul ortodox, Rusia găzduiește și alte religii, inclusiv islamul, budismul și iudaismul, reflectând diversitatea sa etnică și culturală.

Teatrul și Cinematografia

Teatrul și cinematografia sunt componente esențiale ale culturii ruse. Teatrul rus are o tradiție bogată, cu dramaturgi precum Anton Cehov și Maksim Gorki, ale căror piese sunt jucate în întreaga lume. Teatrul de Artă din Moscova, fondat de Constantin Stanislavski, este renumit pentru inovările sale în arta actoriei.

Cinematografia rusă a produs filme clasice și regizori de renume mondial. În perioada sovietică, regizori precum Serghei Eisenstein și Andrei Tarkovski au creat filme de mare impact artistic și cultural. Eisenstein este cunoscut pentru capodoperele sale „Corăbiile Potemkin” și „Ivan cel Groaznic”, în timp ce Tarkovski este celebrat pentru filmele sale poetice și filozofice, precum „Andrei Rubliov” și „Stalker”.

Industria cinematografică rusă contemporană continuă să fie vibrantă, cu regizori precum Nikita Mihalkov și Andrei Zviaghințev câștigând recunoaștere internațională.

Gastronomia

Bucătăria rusă este diversă și reflectă influențele regionale și istorice. Mâncărurile tradiționale includ supe consistente precum borsul și șci, diverse tipuri de pâine și produse de patiserie, și feluri principale pe bază de carne și pește. Pelmeni (colțunași umpluți cu carne) și blinii (clătite) sunt alte delicatese populare.

Vodca este băutura națională, dar Rusia produce și alte băuturi alcoolice precum kvass (o băutură fermentată pe bază de pâine) și diferite tipuri de bere. În ultimii ani, a crescut interesul pentru bucătăria internațională și pentru restaurantele gourmet în marile

5. Politica

Rusia este o republică federală semi-prezidențială cu un parlament bicameral condus de un prim-ministru. Președintele are cea mai înaltă funcție în stat și este ales prin vot direct în cadrul alegerilor naționale.

6. Economia