Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC / ODKB) este o alianță militară apărută ca urmare a destrămării URSS-ului și al Pactului de la Varșovia. Toate statele membre sunt state care au aparținut înainte de 1991 de Uniunea Sovietică.
După prăbușirea URSS statele independente post-sovietice: Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au semnat pe 15 mai 1992 la Tașkent un tratat de securitate colectivă (TSC).
Azerbaidjan a semnat acordul pe 24 septembrie 1993, Georgia pe 9 septembrie 1993 și Belarus la 31 decembrie 1993.
Acordul a intrat în vigoare la 20 aprilie 1994 , valabil pe 5 ani cu posibilitate de prelungire. La 2 aprilie 1999 președinții Armeniei, Belarusului, Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Rusiei și Tadjikistanului au semnat un protocol de prelungire a tratatului pentru încă cinci ani, ocazie cu care, Azerbaidjan, Georgia și Uzbekistan au ieșit din tratat. În acelaşi an Uzbekistan a aderat la GUAM, o altă alianță militară mai mică formată din Georgia, Ukraina, Azerbaidjan și Republica Moldova..
Организация Договора о коллективной безопасности
| Statele membre | |
| State observatoare | |
| Tip | Alianță militară, politică |
| Secretariat | Moscova |
| Semnarea tratatului | 18 septembrie 2003 |
| Secretar general |
La sesiunea de la Moscova a Tratatului de Securitate Colectivă din 14 mai 2002, a fost luată decizia de a transforma Organizația Tratatului de Securitate Colectivă într-o organizație internațională cu drepturi depline. La 7 octombrie au fost semnate Carta și Acordul privind statutul juridic al OTSC la Chișinău și au intrat în vigoare la 18 septembrie 2003 . Pe 2 decembrie 2004 CSTO devine observator al Adunării Generale a ONU.
La 4 februarie 2009 în Moscova liderii țărilor OTSC au aprobat crearea Forței de reacție rapidă colectivă (FRRC). Potrivit documentului semnat, FRRC are ca scop respingerea agresiunilor militare, desfășurarea de operațiuni speciale de combatere a terorismului și al extremismului internațional, lupta împotriva crimei organizate transnaționale, a traficului de droguri, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Organizația a avut ”botezul focului” în iunie 2010 când în Kîrgîzstan au izbucnit conflicte interetnice. Reacția slabă sau mai bine zis lipsa unei reacții suficiente a dus la îndepărtarea de la putere a președintelui Kurmabek Bakiev prin mari proteste. În mod surprinzător președintele care i-a urmat, Roza Otunbaieva, a cerut ajutor din partea OTSC pentru a trimite unități de poliție în anumite zone problematice însă lipsa unei unanimități a dus la ignorarea cererii.
Al doilea eveniment major în care OTSC putea să-și dovedească eficacitatea a avut loc începând cu 5 ianuarie 2022 când protestele din Kazahstan au degenerat în evenimente teroriste cu elemente de extremism religios. Pentru redobândirea controlului și evitarea unei deteriorări spre haos președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a cerut ajutor alianței. Reacția de această dată a fost promptă și eficientă. În nu mai mult de 24 de ore echipe din Armenia, Belarus, Rusia și restul statelor OTSC erau deja în Kazahstan și se îndreptau spre obiectivele desemnate.
