Comunitatea Statelor Independente s-a născut din dorința de menținere a unei cooperări și securități în rândul țărilor apărute după destrămarea URSS. Până acum punctul maxim de extindere a fost în decembrie 1993 când numărul membrilor era de 12 din cele 15 foste state sovietice fiindcă țările baltice au respins participarea la acest proiect. În prezent au rămas 9 state, Georgia și Ucraina s-au retras din cauza conflictelor avute cu Rusia iar Turkmenistanul a ales, aparent, calea unei neutralități permanente (de această dată a participat la reuniune în calitate de membru asociat).
Anul acesta au avut loc trei întâlniri consecutive, pe 10 octombrie s-au reunit miniștrii de externe și pe 11 octombrie liderii de stat, ambele evenimente s-au desfășurat la Soci în Rusia. Pe 12 octombrie a avut loc o reuniune a miniștrilor de apărare în Dushanbe, capitala Tadjikistanului.
Sergey Lebedev, secretarul executiv al CSI, a vorbit în numele membrilor organizației când a declarat că lipsa Ucrainei este regretabilă însă e sigur că liderii de la Kiev vor reanaliza în mod pozitiv reluarea cooperării în viitor. Au fost discutate și aprobate o serie de măsuri de reformare a organizației, în mare parte prin clarificarea rolurilor și a responsabilităților deținute de ramurile interne, de exemplu delimitarea atribuțiilor Consiliului Liderilor de Stat și a Consiliului Șefilor de Guverne.
Președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, a ridicat două probleme: În primul rând e vorba de lipsa de eficiență a Adunării Interparlamentare ”în ciuda unei finanțări adecvate”, de aceeași părere a fost și președintele Kazakstanului. În al doilea rând a criticat sistemul comercial implementat între membrii organizației, anumite state nu permit participarea companiilor străine la licitațiile publice (achizițiile de stat) și le-a enumerat pe Kazakstan, Moldova și Ucraina. Specificarea Ucrainei poate părea stranie în contextul în care Kievul încearcă să se rupă de polul de la Moscova însă atmosfera generală în rândul CSI, cel puțin aparent, este că această situație este temporară și prin urmare porțile nu sunt închise. O negare a realității sau o așteptare tactică, rămâne de văzut.
Președintele Kazakstanului, Nursultan Nazarbaiev, a ținut să se implementeze proiectul ”Capitala culturală a comunității”, fără îndoială o inițiativă construită după modelul capitatelor culturale europene și s-a declarat în favoarea liberașizării pieței de servicii. Primul ministru al Kârgâzstanului, Sapar Isakov (președintele este implicat în campania electorală și nu a putut participa la reuniune) a declarat că este nevoie ca organizațiile care au funcțiuni și obiective similare să fie ori închise ori să existe fuziuni.
Igor Dodon și-a manifestat interesul ca Republica Moldova să preia titlul onorific de președinte al Comunității Statelor Independente în 2020 însă propunerea a fost amânată de către secretarul executiv pe motiv că ”există destul timp pentru această decizie”. Președintele Putin a declarat că este important să existe proiecte interstatale de amploare între membrii organizației ca de exemplu infrastructura.
În cadrul reuniunii Consiliului CSI al liderilor de stat din 11 octombrie a fost aprobată declarația comună de afirmare a sprijinului pentru familie și valorile tradiționale. S-au mai aprobat măsuri împotriva spălării banilor, a corupției, a terorismului și a proliferării armelor de distrugere în masă iar sistemul aerian defensiv al CSI va urma ca până în 2025 să preia rolul de apărare aero-spațială a tuturor statelor membre.
Pe data de 3 noiembrie va avea loc la Tașkent reuniunea șefilor de guverne a statelor CSI iar pe data de 1 ianuarie 2018, Tadjikistanul va prelua fruncția onorifică de președinte al organizației.
Vocile liderilor de stat au declarat aproape în unanimitate necesitatea unei sporiri a acivității organizației, au criticat ritmul lent în care sunt adoptate reformele și ritmul în care însăși organizația se adaptează la condițiile din prezent. S-au cerut o mai mare colaborare între statele membre și relații bazate pe încredere, un foarte mare punct sensibil este între Azerbaidjan și Armenia.
Comunitatea Statelor Independente, dacă este să fie comparată cu o structură similară, e firesc să o comparăm cu Uniunea Europeană, nivelurile de coeziune și dezvoltare sunt însă foarte diferite. Deși Statele post-sovietice au un istoric comun sub sistemul sovietic, mișcările naționaliste care au contribuit la destrămarea URSS-ului nu au permis de multe ori construirea unor relații apropiate între statele din Asia Centrală. Mare parte din măsurile de reformare a CSI-ului și elemente din proiectul de dezvoltare a UEE sunt împrumutate din experiența Uniunii Europene însă acestea sunt elemente de formă, în fond poziția Rusiei este una dominantă în aceste organizații.
Consiliul miniștrilor de apărare ai CSI a avut de dezbătut, conform lui Șoigu, teme legate de situația de la granița de sud a organizației și stabilitatea din Asia Centrală.