Emeric Imre

Emeric Imre (născut pe 30 ianuarie 1965) este un muzician, chitarist, vocalist și compozitor român, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale la muzica folk românească. Născut în cartierul Dâmbul Rotund din Cluj-Napoca, într-o familie multiculturală - mama sa de origine româno-roma și poloneză, iar tatăl său evreu maghiar - Imre a fost inițial îndrumat spre vioara clasică, dar mai târziu s-a orientat spre muzica populară. Cariera sa a decolat în 1984, când s-a alăturat Cenaclului Flacăra, o mișcare folclorică românească legendară, unde a susținut concerte până la dizolvarea acesteia în anul 2000. Un susținător neobosit al tradițiilor populare, a organizat ulterior seri folk intime în Cluj-Napoca, colaborând cu artiști proeminenți precum Dinu Olărașu și Magda Puskas. În calitate de artist solo, a lansat albume apreciate de critici precum Nebun de alb (2006), Târziu (2012) și Jocul vieții (2018), îmbinând lirismul poetic – adesea pus pe versuri de Adrian Păunescu și Nichita Stănescu – cu melodii crude și emoționante. Recunoscut cu nominalizări pentru „Cel mai bun album popular” și „Cel mai bun cântăreț popular” de Radio România, Imre rămâne o forță vitală în păstrarea și reinventarea moștenirii folclorice a României.