Primul tur al alegerilor pentru parlamentul Franței a fost organizat pe 30 iunie. Prezența la vot a fost ridicată, de 66.71% față de 47.5% în primul tur al alegerilor parlamentare din 2022, semn că electoratul francez este conștient de importanța acestor alegeri.
”Frontul Național”, partidul naționalist de dreapta care o are în frunte ca lider emblematic pe Marin Le Pen, a înregistrat o creștere de aproximativ 11 puncte procentuale, de la 18.68% în 2022, la 29.25% în 2024. Alături de Union de l’extrême droite (care nu e partid ci un termen folosit de ministrul de interne pentru candidații Partidului Republican care sunt sprijiniți de Frontul Național) 10.628.312 au votat pentru dreapta, adică 33.15%. Aceste comparații sunt între primul tur din 2022 și 2024, nu cuprinde date din turul al doilea din 2022.
”Noul Front Popular”, care este o alianță de partide de stânga, în frunte cu figuri ca François Ruffin, Olivier Faure, Manuel Bompard, Marine Tondelier, Jean-Luc Mélenchon și Fabien Roussel, a adunat 28.14% din voturi. În primul tur din 2022, o alianță similară ”Nouvelle Union populaire écologique et sociale” a strâns 25.66% din voturi.
”Ensemble”, ”partidul lui Macron”, a câștigat într-adevăr mai puțin decât în primul tur din 2022 însă nu cu mult. Diferența dintre 21.27% și 25.75% este de doar 4.48 pp. Ensemble a crescut mult în turul al doilea, așa că e posibil și anul acesta să se întâmple un fenomen similar. Dar ce a stârnit dorința lui Macron de a ține alegeri parlamentare înainte de termen? Rezultatele de la alegerile europarlamentare din 2024.
”Ensemble!” a câștigat la europarlamentarele din 2024 doar 14.60% față de 22.41% în 2019. În primul tur al alegerilor parlamentare am văzut însă că partidul a adunat 21.27%. Asta înseamnă că există de fapt o tendință de creștere, 6,64pp.
Victoriile ”Frontului Național” nu pot să fie contestate însă nu cred că sunt suficiente pentru a modifica substanțial structura politicii Franței, cel puțin nu în următorii ani.