Iran – Republica Islamică Iran

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este onu-s.jpeg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este ocs-mici.jpeg
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este bri-mici.jpg
BRICS
Indian Ocean Rim Association
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este acd-s.jpg

ایران | Iran, denumit oficial Republica Islamică Iran, este un stat aflat în Asia de Vest, în partea nord-estică a regiunii. Poziționarea geografică face ca țara să joace un rol important în transportul internațional. Populația este compusă în principal din popoare iraniene (persani, beluci, kurzi, luri, etc) dar și alte popoare ca cel azer (turcic).

Categorie:
Localizare:

1. Geografia

Iran este un stat în sud-vestul Asiei. În vest se învecinează cu Irak și Turcia, în nord-vest cu Armenia și Azerbaidjan, în nord-est cu Turkmenistan, în est cu Pakistan și Afganistan. În nord are acces la Marea Caspică iar în sud la Golful Persic și Golful Oman al Oceanului Indian (lungimea coastei este de aproximativ 2440 km). Suprafața este de 1.64 mil km2, ceea ce o face a 17-a țară din lume după suprafață.

Relieful

Relieful Iranului este dominat de lanțuri montane și platouri înalte. Cele mai importante caracteristici geografice includ:

  1. Munții Elburz: Acești munți se întind de-a lungul coastei sudice a Mării Caspice, cu cel mai înalt vârf, Damavand, atingând 5.610 metri. Munții Elburz formează o barieră naturală între Marea Caspică și platoul central iranian.
  2. Munții Zagros: Acești munți se întind de la nord-vestul până la sud-vestul Iranului, paralel cu coasta Golfului Persic. Vârfurile lor înalte și crestele accidentate sunt o caracteristică esențială a peisajului iranian, oferind și resurse naturale semnificative, cum ar fi petrolul și gazele naturale.
  3. Platoul Iranian: Platoul central al Iranului este o regiune aridă și semi-aridă, cu altitudini medii de 900 până la 1.500 metri. Platoul este înconjurat de lanțuri montane și cuprinde vaste deșerturi, precum Dasht-e Kavir (Deșertul Sării) și Dasht-e Lut (Deșertul Lut).

Deșerturile

Iranul este cunoscut pentru marile sale deșerturi, care ocupă o parte semnificativă a teritoriului său:

  1. Dasht-e Kavir: Situat în centrul Iranului, este cel mai mare deșert sărat din țară. Caracterizat de suprafețe vaste acoperite cu sare și nisip, acest deșert este cunoscut pentru condițiile sale extreme și peisajele spectaculoase.
  2. Dasht-e Lut: Situat în sud-estul Iranului, este unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe Pământ, cu temperaturi care pot depăși 70°C. Deșertul Lut este cunoscut pentru dunele sale de nisip impresionante și formațiunile stâncoase unice.

Râurile și Lacurile

Iranul nu are râuri mari navigabile, dar are numeroase râuri și lacuri care joacă un rol crucial în agricultură și alimentarea cu apă. Cele mai importante râuri includ:

  1. Râul Karun: Este cel mai lung râu din Iran, curgând pe aproximativ 950 km. Izvorăște din Munții Zagros și se varsă în Golful Persic. Este un râu important pentru irigații și furnizarea de apă potabilă.
  2. Râul Zayandeh: Curge prin centrul Iranului și alimentează o mare parte a regiunii Isfahan, fiind esențial pentru agricultură.

Iranul are și câteva lacuri importante, inclusiv:

  1. Lacul Urmia: Situat în nord-vestul Iranului, este unul dintre cele mai mari lacuri sărate din lume. Din păcate, nivelul apei din lacul Urmia a scăzut dramatic în ultimele decenii din cauza activităților umane și a schimbărilor climatice.
  2. Lacul Hamun: Situat în sud-estul Iranului, pe granița cu Afganistanul, este un lac periodic care se umple în timpul sezonului ploios și joacă un rol important în ecosistemul local.

Coastele și Mările

Iranul are acces la două mari importante:

  1. Marea Caspică: Situată la nordul Iranului, este cel mai mare corp de apă interior din lume. Coasta caspică iraniană este cunoscută pentru climatul său umed și fertil, în contrast cu regiunile aride din interiorul țării.
  2. Golful Persic și Golful Oman: Aceste corpuri de apă la sudul Iranului sunt esențiale pentru economia țării datorită resurselor de petrol și gaz. Orașe portuare importante precum Bandar Abbas și Bushehr sunt situate de-a lungul acestor golfuri.

Clima

Clima Iranului variază semnificativ de la o regiune la alta, datorită reliefului său divers. Regiunile nordice de-a lungul Mării Caspice au un climat subtropical umed, cu precipitații abundente. Platoul central și sud-estic este caracterizat de un climat arid și semi-arid, cu veri foarte fierbinți și ierni reci. Regiunile montane, cum ar fi Munții Elburz și Zagros, au un climat alpin, cu ierni aspre și veri mai răcoroase.

Flora și Fauna

Geografia variată a Iranului găzduiește o biodiversitate remarcabilă. Platourile și deșerturile sunt locuite de specii adaptate la condiții aride, cum ar fi gazelele, șacalii și diverse specii de reptile. Munții sunt acasă pentru urși bruni, lupi și leoparzi persani. Regiunile nordice, mai fertile, susțin o gamă largă de specii de plante și animale, inclusiv păduri de foioase și conifere, precum și o diversitate de păsări și mamifere.

Iranul se mândrește, de asemenea, cu parcuri naționale și rezervații naturale, cum ar fi Parcul Național Golestan, care protejează habitatul unor specii rare și pe cale de dispariție.

2. Demografia

Iranul este o țară cu o populație tânără și cu diversitate etnică, lingvistică și religioasă. Estimările indică aproximativ 85 de milioane de locuitori ceea ce face ca Iranul să fie a 18-a cea mai populată țară din lume.

Structura etnică

Iranul găzduiește numeroase grupuri etnice, fiecare cu propriile tradiții și limbi. Cele mai importante grupuri etnice includ:

  1. Persani: Persanii reprezintă majoritatea populației, constituind aproximativ 61% din total. Ei sunt concentrați în regiunile centrale și vestice ale țării și sunt principalii vorbitori ai limbii persane (farsi).
  2. Azeri: Azerii, care vorbesc limba azeră (un dialect turcic), constituie aproximativ 16% din populație. Ei trăiesc în principal în nord-vestul Iranului, în provincia Azerbaidjanului de Est și Azerbaidjanului de Vest.
  3. Kurzi: Kurzii reprezintă aproximativ 10% din populație și locuiesc în principal în regiunile de nord-vest, în provincia Kurdistan și în părți din Kermanshah și Vestul Azerbaidjanului.
  4. Luri: Lurii constituie aproximativ 6% din populație și trăiesc în vestul și sud-vestul Iranului, în provinciile Luristan și Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad.
  5. Arabi: Arabi, care reprezintă aproximativ 2% din populație, locuiesc în principal în sud-vestul Iranului, în provincia Khuzestan.
  6. Balucii: Balucii, un grup etnic care constituie aproximativ 2% din populație, trăiesc în sud-estul Iranului, în provincia Sistan și Baluchestan.
  7. Turkmeni și alte grupuri minoritare: Turkmenii, precum și alte grupuri etnice mai mici, cum ar fi armenii, georgienii și asirienii, contribuie la diversitatea etnică a țării.

Limbi

Iranul este o țară multilingvistică, cu persana (farsi) fiind limba oficială și principală. Alte limbi vorbite includ:

  1. Azeră: Vorbită de comunitatea azeră din nord-vestul Iranului.
  2. Kurdă: Vorbită în regiunile kurde din nord-vest.
  3. Lură: Vorbită în regiunile Luri și în părțile sud-vestice ale țării.
  4. Arabă: Vorbită în sud-vestul Iranului, în special în Khuzestan.
  5. Balochi: Vorbită în sud-estul Iranului, în Sistan și Baluchestan.
  6. Turkmenă: Vorbită în regiunile de nord-est ale țării.

Vezi și: Limba persană (farsi)

Religie

Islamul este religia predominantă în Iran, cu marea majoritate a populației fiind musulmană. Cele mai importante grupuri religioase includ:

  1. Șiiți: Majoritatea covârșitoare a populației iraniene (aproximativ 90-95%) practică islamul șiit, care este și religia de stat.
  2. Suniți: Reprezintă aproximativ 5-10% din populație, și se găsesc în principal în regiunile kurde, baluche și în alte comunități etnice minoritare.
  3. Creștini, evrei și zoroastrieni: Aceste minorități religioase au o prezență istorică în Iran și beneficiază de protecție, autonomie și libertate religioasă.

Urbanizare

Iranul are un nivel ridicat de urbanizare, cu peste 70% din populație trăind în zone urbane. Cele mai mari orașe sunt:

  1. Teheran: Capitala și cel mai mare oraș al Iranului, cu o populație de aproximativ 9 milioane de locuitori în oraș și peste 15 milioane în zona metropolitană. Teheranul este centrul politic, economic și cultural al țării.
  2. Mashhad: Al doilea cel mai mare oraș, situat în nord-estul Iranului, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori. Este un important centru religios, fiind locul de pelerinaj pentru mulți musulmani șiiți.
  3. Isfahan: Situat în centrul Iranului, cu o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori. Este renumit pentru arhitectura sa islamică și istorică.
  4. Karaj: Un oraș important în zona metropolitană a Teheranului, cu o populație de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.
  5. Shiraz: Situat în sud-vestul Iranului, cu o populație de aproximativ 1,8 milioane de locuitori. Este cunoscut pentru istoria sa culturală și literară.

Structura demografică

Populația Iranului este relativ tânără, deși rata natalității a scăzut în ultimele decenii. Aproximativ 24% din populație are sub 15 ani, iar persoanele de peste 65 de ani reprezintă doar 5% din totalul populației. Speranța de viață este de aproximativ 76 de ani pentru bărbați și 78 de ani pentru femei.

Educație și Sănătate

Iranul a investit semnificativ în educație și sănătate în ultimele decenii. Rata alfabetizării este de aproape 90%. Sistemul de sănătate iranian a îmbunătățit accesul la servicii medicale pentru majoritatea populației, deși există încă discrepanțe între calitatea serviciilor oferite în zonele urbane și rurale.

3. Istoria

Antichitate

Începuturi

Istoria civilizațiilor din regiunea Iranului începe cu mileniul al III-lea î.e.n, elamiții din sud-vest.

Vezi și: Proto-elamită, perioada | istoria Iranului

Imperiul Ahemenid (550-330 î.Hr.)

Înființat de Cirus cel Mare | ???????????????????? în 550 î.e.n., Imperiul Ahemenid a devenit unul dintre cele mai mari și influente imperii din istorie. Acesta a cuprins teritorii din Asia Mică, Egipt, Mesopotamia, și părți din India și Europa. Cirus este renumit pentru politica sa de toleranță și respect față de culturile și religiile cucerite, precum și pentru Cilindrul lui Cirus, document considerat ca fiind primul text privind drepturile omului de către ultimul șah al Imperiului Iranian, Mohammad Reza Pahlavi.

Imperiul Part și Sasanid (247 î.Hr. – 651 d.Hr.)

După căderea Imperiului Ahemenid regiunea a fost cucerită de Alexandru cel Mare. Ulterior a apărut dinastia Seleucidă. Împotriva seleucizilor, a apărut Imperiul Part, cunoscut pentru conflictele sale cu Imperiul Roman și pentru controlul asupra Drumului Mătăsii. În secolul al III-lea d.Hr., dinastia Sasanidă a preluat controlul, consolidându-și puterea și cultura persană timp de patru secole. Sub sasanizi, Zoroastrismul a devenit religia oficială, iar cultura persană a înflorit.

Perioada Islamică

Cucerirea Islamică și Primele Dinastii (651 – 1258)

În 651, Imperiul Sasanid a fost cucerit de Califatul Rashidun, marcând începutul perioadei islamice în Iran. Islamul s-a răspândit rapid, iar cultura persană s-a îmbinat cu influențele islamice. Dinastia Abbasidă, cu capitala la Bagdad, a cunoscut o înflorire a științei, artei și literaturii persane. Dinastiile locale, cum au fost samanizii, buiidii și selgiucizii, au jucat roluri importante în menținerea și dezvoltarea culturii persane.

Imperiul Safavid (1501-1736)

Imperiul Safavid a unificat Iranul sub șiiismul islamic, stabilindu-l ca religie de stat și consolidând identitatea națională iraniană. Shah Ismail I și succesorii săi au fost patroni ai artelor și arhitecturii, construind monumente impresionante și promovând literatura și arta persană. Capitala imperiului, Isfahan, a devenit un centru cultural și comercial.

Dinastia Qajar (1794-1925)

După o perioadă de instabilitate și invazii, dinastia Qajar a preluat controlul asupra Iranului la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Această perioadă a fost marcată de influența crescândă a puterilor europene, în special Marea Britanie și Rusia, care au exercitat presiuni economice și politice asupra Iranului. În ciuda reformelor limitate și a modernizării infrastructurii, dinastia Qajar nu a reușit să mențină un control eficient, iar nemulțumirile interne au crescut.

Iranul Modern

Dinastia Pahlavi (1925-1979)

În 1925, Reza Khan, un ofițer de armată, a preluat puterea și a fondat dinastia Pahlavi, devenind Reza Shah. El a inițiat un program de modernizare și secularizare, construind o infrastructură modernă și promovând educația și sănătatea. Cu toate acestea, politica sa autoritară și suprimarea opoziției au generat nemulțumiri.

  • După al Doilea Război Mondial a devenit șah fiul său, Mohammad Reza Pahlavi. Regimul său a continuat modernizarea, dar a fost marcat de corupție și represiune politică.
  • În 1953, o lovitură de stat orchestrată de CIA și MI6 a reinstaurat șahul după o încercare de naționalizare a industriei petroliere de către prim-ministrul Mohammad Mossadegh.

Revoluția Islamică și Republica Islamică (1979-prezent)

Nemulțumirile populare față de regimul Pahlavi au culminat în Revoluția Islamică din 1979, condusă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini. Revoluția a răsturnat monarhia și a instaurat o republică islamică bazată pe principiile șiiite. Noua constituție a consolidat puterea clericală și a transformat Iranul într-un stat teocrato-democratic.

În 1980, Irakul a inițiat un război împotriva Iranului. A fost un conflict devastator care a durat opt ani și a cauzat pierderi umane și economice uriașe. După război, Iranul s-a confruntat cu provocări economice și politice atât interne cât și externe.

Perioada contemporană

În ultimele decenii Iranul a început să joace un rol din ce în ce mai important pe scena internațională. Tensiunile cu Occidentul, în special cu Statele Unite, s-au intensificat datorită programului nuclear iranian și a ostilității strategice a Washingtonului față de un stat independent în regiune. Acordul nuclear din 2015 a adus o scurtă perioadă de detensionare, dar retragerea SUA din acord în 2018, la cererea președintelui de atunci Donald Trump, a reînnoit sancțiunile și tensiunile.

Pe plan intern, Iranul se confruntă cu provocări economice, sociale și politice. Protestele populare, cererile pentru reforme și respectarea drepturilor omului sunt frecvente, reflectând o societate în schimbare și o dorință de modernizare și deschidere

Vezi și: Portal: Istoria Iranului

4. Cultura

Începând cu Revoluția Islamică din 1979, cultura iraniană a evoluat sub influența guvernului teocratic, dar a păstrat și multe din elementele tradiționale și istorice. Spațiul artistic și cultural continuă să fie deschis curentelor internaționale chiar și în condiții de control strict și în anumite cazuri cenzură.

Religia și Identitatea Națională

Religia joacă un rol central în cultura iraniană. Islamul șiit este religia de stat, iar valorile și normele islamice sunt profund înrădăcinate în viața de zi cu zi a iranienilor. Ceremoniile religioase, cum ar fi cele din timpul lunii sfinte a Ramadanului și cele care comemorează martiriul Imamului Hussein în timpul Ashura, sunt momente importante în calendarul cultural și religios al țării.

Literatura

Iranul are o tradiție literară bogată care se întinde pe milenii, cu poeți clasici precum Rumi, Hafez, Saadi și Ferdowsi, ale căror opere sunt încă recitate și studiate pe scară largă. După Revoluția Islamică, literatura a continuat să prospere, deși sub constrângeri stricte. Scriitorii contemporani, precum Mahmoud Dowlatabadi și Shahrnush Parsipur, au explorat teme legate de viața în Iranul post-revoluționar.

Vezi și: 4 scriitori iranieni din secolul XX și viețile lor

Muzica

Muzica iraniană prezintă tradiții care includ muzica clasică persană, folclorul și muzică modernă. După Revoluția Islamică, muzica occidentală a fost restricționată însă muzica tradițională și cea religioasă au continuat să fie populare, fiind chiar încurajate. Instrumentele tradiționale ca tar, setar, santur și daf sunt folosite în muzica clasică persană. Acest gen este adesea acompaniat de poezii clasice.

În ultimii ani a existat o renaștere a muzicii pop și rock, în special în rândul tinerilor, cu artiști care reușesc să combine influențe moderne cu tradițiile locale. Aceștia au înregistrat și un anumit grad de succes în afara granițelor. Exemple: Ali Zand Vakili, Chaartaar, Ali Jafari, Bijan Mortazavi, Pouya Kolahi, etc.

Teatrul și Cinematografia

După Revoluția Islamică teatrul a fost supus cenzurii dar a continuat să fie o formă de expresie culturală importantă. Cinematografia iraniană a câștigat recunoaștere internațională datorită regizorilor Abbas Kiarostami, Asghar Farhadi și Jafar Panahi, ale căror filme au abordat teme sociale și politice și au câștigat numeroase premii internaționale. Farhadi a câștigat două Premii Oscar pentru cel mai bun film străin, pentru filmele „A Separation” și „The Salesman”.

Arhitectura

Arhitectura iraniană este renumită pentru frumusețe și complexitate, combinând influențe islamice cu elemente tradiționale persane. Exemple notabile includ Moscheea Imam din Isfahan și Moscheea Nasir al-Mulk din Shiraz.

După Revoluția Islamică, s-a pus un accent mai mare pe construcțiile care reflectă valorile islamice, dar arhitectura tradițională și modernă continuă să fie folosite.

Arte Vizuale

Caligrafia este o formă de artă foarte apreciată, cu rădăcini adânci în cultura islamică. Artiști precum Mahmoud Farshchian au devenit celebri pentru operele lor care combină tehnici tradiționale cu stiluri moderne.

Gastronomia

Bucătăria iraniană este aromată, cu influențe din regiunile înconjurătoare. Feluri de mâncare ca chelow kebab (kebab cu orez), ghormeh sabzi (tocană de verdețuri) și fesenjan (tocană de pui sau rață cu nuci și rodii) sunt foarte populare. Orezul este un aliment de bază, adesea gătit cu diferite condimente și ingrediente.

Ceaiul este băutura națională și se servește de obicei cu dulciuri. În timpul Ramadanului și în contextul altor sărbători religioase, mesele festive joacă un rol important în viața socială și familială.

Obiceiuri și Tradiții

Obiceiurile și tradițiile iraniene sunt influențate atât de istoria pre-islamică, cât și de Islam. Festivaluri importante includ:

  • Nowruz: Anul Nou persan, sărbătorit la începutul primăverii, este cea mai importantă sărbătoare națională și include ritualuri care datează din perioada zoroastriană.
  • Ashura: Comemorarea martiriului Imamului Hussein, cu procesiuni și ritualuri de doliu.
  • Ramadan: Luna sfântă a postului și rugăciunii, urmată de sărbătoarea Eid al-Fitr.

Modă și Vestimentație

După Revoluția Islamică, codurile vestimentare islamice au devenit obligatorii, impunând femeilor să poarte hijab și îmbrăcăminte modestă. Cu toate acestea, moda iraniană a evoluat pentru a combina cerințele religioase și stilurile moderne. Bărbații poartă, în general, îmbrăcăminte modestă, însă stilurile vestimentare pot varia semnificativ între zonele urbane și rurale.

Sport

Sportul joacă un rol important în cultura iraniană, fotbalul fiind cel mai popular. Alte sporturi populare includ luptele tradiționale (pahlavani), halterele, și voleiul.

5. Politica

Iran este membru al Organizației Națiunilor Unite (1945), al FMI (1945), a Băncii Mondiale (1945), a OPEC (1960) și al Organizației Conferinței Islamice (1969) și al Organizației pentru Cooperare de la Șanghai (2022); are statut de observator în SAARC. În 2023 a primit invitație de aderare la BRICS.

6. Economia