Azerbaidjan

Azerbaidjan este un stat din sud-vestul Asiei, în partea de est a Transcaucaziei. În est are acces la Marea Caspică. Se învecinează la vest cu Armenia, la nord-vest cu Georgia, la sud cu Iran, la nord cu Rusia și prin Republica Autonomă Nahicevan cu Turcia. Suprafața este de 86,600 km2, populația de 10,164,464. Capitala este la Baku. Unitatea monetară este manatul iar limba oficială este azera.

Administrarea teritorială este compusă din 66 de raioane și 12 orașe de subordonare republicană, dintre care 7 raioane și 1 oraș de subordonare republicană sunt în Republica Autonomă Nahicevan.

1. Geografia
2. Demografia
3. Istoria
4. Cultura
5. Politica
6. Economia

Categorie:
Localizare: ,

Știri

  • Vizita lui Putin în Azerbaidjan | Atmosferă de familie și prietenie între ruși și azeri

    Vizita lui Putin în Azerbaidjan | Atmosferă de familie și prietenie între ruși și azeri

    Vizita de stat a președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, în Azerbaidjan a avut loc într-o „atmosferă de familie”. Cei doi...

    Citește

  • Din nou situație tensionată în Caucazul de sud | Armenia înarmată de Franța, Azerbaidjanul înarmat de Israel

    Din nou situație tensionată în Caucazul de sud | Armenia înarmată de Franța, Azerbaidjanul înarmat de Israel

    Ministerul Apărării al Republicii Azerbaidjan a raportat că Armenia a inițiat recent mai multe acțiuni provocatoare, folosind armament greu asupra...

    Citește

  • Relațiile Israel – Azerbaidjan devin și mai strânse | De ce se întâmplă asta? Înseamnă dezastru pentru regiune?

    Relațiile Israel – Azerbaidjan devin și mai strânse | De ce se întâmplă asta? Înseamnă dezastru pentru regiune?

    Siteul de știri din Azerbaidjan ”AzerNews.az” a publicat pe 17 iulie 2024 un articol cu un subiect foarte interesant pentru...

    Citește

  • Mehriban Alakbarzade a primit premiul Chingiz Aitmatov

    Mehriban Alakbarzade a primit premiul Chingiz Aitmatov

    Directoarea artistică a Teatrului Național Academic de Stat din Azerbaidjan (din mai 2023), regizoarea Mehriban Alakbarzade, a primit premiul Chingiz...

    Citește


1. Geografia

Azerbaidjanul este o țară situată în regiunea Caucazului, parte din Asia de Vest, la graniță cu Europa de Est. Are o mare diversitate de forme de relief, cuprinzând munți, câmpii și o zonă de litoral. Azerbaidjanul se învecinează cu Rusia la nord, Georgia la nord-vest, Armenia la vest, Iran la sud și Marea Caspică la est.

Relieful

  • Munții Caucazului: În nordul țării se află Muntele Caucazul Mare, cel mai înalt vârf, Bazardüzü, având o altitudine de 4.466 metri. Aceste lanțuri muntoase oferă peisaje spectaculoase și sunt acoperite de păduri dense.
  • Muntele Caucazul Mic: În vest și sud-vest se află Muntele Caucazul Mic, care formează o altă regiune montană importantă, cu altitudini mai joase decât Caucazul Mare.
  • Câmpia Kura-Aras: Între aceste două lanțuri muntoase se întinde Câmpia Kura-Aras, numită după râurile Kura și Aras. Această câmpie fertilă este principala zonă agricolă și găzduiește importante centre de populație.

Hidrografie

  • Râul Kura: Este cel mai lung râu din Azerbaidjan, curgând de la granița cu Georgia până în Marea Caspică. Kura și afluenții săi sunt esențiali pentru irigații și pentru aprovizionarea cu apă potabilă.
  • Marea Caspică: Azerbaidjanul are o lungă coastă la Marea Caspică, cea mai mare întindere de apă interioară din lume. Marea Caspică este importantă pentru pescuit, transport și sub ea se află resurse de petrol și gaze naturale.

Clima

Azerbaidjanul are o climă ce prezintă varietate cauzată de relief. Zonele joase și de coastă au o climă subtropicală, cu veri fierbinți și ierni blânde. În regiunile montane clima este mai aspră, cu veri răcoroase și ierni reci, iar în zonele înalte ale Caucazului Mare, climatul este alpin.

Vegetație și Faună

Diversitatea climatică și geografică a Azerbaidjanului susține o gamă largă de ecosisteme. Regiunile joase sunt acoperite de păduri de foioase, stepă și câmpii fertile, în timp ce pădurile de conifere și pășunile alpine domină regiunile montane. Fauna include specii variate, de la urși bruni și lupi în zonele montane la ibex și vulturi.

Resurse Naturale

Azerbaidjanul este bogat în resurse naturale, în special petrol și gaze naturale. Zăcămintele de petrol din regiunea Baku sunt exploatate încă din secolul al XIX-lea și continuă să fie o sursă majoră de venituri. Țara are resurse semnificative de metale neferoase și minerale.

Orașe Importante

  • Baku: Capitala și cel mai mare oraș, situat pe coasta Mării Caspice. Baku este centrul economic, cultural și politic al țării, renumit pentru arhitectura sa modernă și un oraș vechi cu potențial turistic.
  • Ganja: Al doilea oraș ca mărime, situat în partea de vest a țării, cunoscut pentru istoria bogată și pentru rolul în producția de vin.
  • Sumqayit: Un important centru industrial, situat la nord de Baku.

Probleme Ecologice

Azerbaidjanul se confruntă cu o serie de probleme ecologice, inclusiv poluarea industrială, deșertificarea și probleme legate de gestionarea resurselor de apă. Regiunea Mării Caspice este deosebit de afectată de poluare.

2. Demografia

Populația Totală

Conform datelor recente, populația Azerbaidjanului este de aproximativ 10 milioane de locuitori. Populația este concentrată în principal în orașele mari și în regiunile de câmpie.

Compoziția Etnică

  • Azeri: Majoritatea populației este formată din azeri, care reprezintă aproximativ 91% din totalul populației. Aceștia sunt predominant musulmani și vorbesc limba azeră.
  • Lezgini: Aproximativ 2% din populație sunt lezgini, un grup etnic din nordul Caucazului.
  • Rusi: În jur de 1,5% din populație sunt ruși, majoritatea trăind în orașele mari.
  • Armeni: Deși conflictul din Nagorno-Karabakh a redus semnificativ numărul armenilor care trăiesc în Azerbaidjan, un mic procent încă mai trăiește în enclava Nagorno-Karabakh.
  • Alte grupuri etnice: Alte minorități etnice includ talyshii, avarii, ucrainenii, georgienii și evreii.

Religia

  • Islam: Majoritatea populației este musulmană, aproximativ 97% din azeri fiind musulmani. Dintre aceștia, majoritatea sunt șiiți, iar o minoritate semnificativă sunt sunniți.
  • Creștinism: Există mici comunități de creștini, inclusiv ortodocși ruși și georgieni.
  • Iudaism: Azerbaidjanul are și o comunitate veche de evrei, în special în Baku și alte orașe mari.

Limbi Vorbite

  • Azeră: Limba oficială și cea mai vorbită limbă este azeră, o limbă turcică.
  • Rusă: Limba rusă este de asemenea foarte răspândită, mai ales în mediul urban și printre minoritățile etnice.
  • Alte limbi: Lezgina, talyshi și alte limbi minoritare sunt vorbite în regiunile cu populațiile respective.

Distribuția Populației

  • Urbană vs. Rurală: Aproximativ 55% din populație trăiește în mediul urban, în timp ce 45% trăiește în zone rurale. Baku, capitala, este cel mai mare oraș, urmat de Sumqayit și Ganja.
  • Densitate: Densitatea populației este mai mare în regiunile de coastă și în zona de câmpie, și mai scăzută în regiunile montane.

Educație și Sănătate

  • Rata de alfabetizare: Azerbaidjanul are o rată de alfabetizare ridicată, de peste 99% pentru ambele sexe. Sistemul educațional este bine dezvoltat, cu învățământ obligatoriu până la 15 ani.
  • Sistemul de sănătate: Serviciile de sănătate sunt în curs de modernizare și există încă diferențe între calitatea serviciilor medicale urbane și rurale.

3. Istoria

Antichitate și Evul Mediu

  • Primele dovezi: Regiunea Azerbaidjanului a fost locuită încă din epoca de piatră, cu dovezi arheologice ale culturii Kura-Araxes și a culturii Caspice.
  • Imperiul Med și Ahemenid: În antichitate, Azerbaidjanul a făcut parte din Imperiul Med și mai târziu din Imperiul Ahemenid. Regiunea era cunoscută sub numele de Atropatene.
  • Cucerirea de către Alexandru cel Mare: După căderea Imperiului Ahemenid, teritoriul a fost cucerit de Alexandru cel Mare.
  • Imperiul Sasanid: În secolele III-VII, Azerbaidjanul a fost parte a Imperiului Sasanid, perioadă în care Zoroastrismul a fost religia predominantă.
  • Invaziile arabe: În secolul VII, invaziile arabe au adus Islamul în Azerbaidjan, influențând profund cultura și societatea.

Evul Mediu

  • Dinastiile locale: După declinul controlului arab, diverse dinastii locale, precum Șirvanșahii, au condus regiunea.
  • Imperiul Selgiucid: În secolele XI-XII, Azerbaidjanul a fost parte a Imperiului Selgiucid, urmat de o perioadă de fragmentare politică.
  • Invazia mongolă: În secolul XIII, Azerbaidjanul a fost invadat de mongoli, devenind parte a Imperiului Mongol.

Perioada pre-Modernă

  • Dinastia Safavidă: În secolul XVI, Azerbaidjanul a devenit un centru important al Imperiului Safavid.
  • Războaiele cu Imperiul Otoman și Rusia: În secolele XVII-XVIII, Azerbaidjanul a fost teatru de război între Imperiul Safavid și Imperiul Otoman, iar mai târziu între Persia și Rusia.

Epoca Modernă

  • Imperiul Rus: În urma războaielor ruso-persane din secolul XIX, Azerbaidjanul a fost anexat de Imperiul Rus prin tratatele de la Gulistan (1813) și Turkmenceai (1828).
  • Revoluția Rusă și independența: După Revoluția Rusă din 1917, Azerbaidjanul a declarat independența în 1918, formând Republica Democrată Azerbaidjan, prima republică democratică musulmană din lume.
  • Uniunea Sovietică: În 1920 Azerbaidjanul a fost invadat de Armata Roșie și integrat în Uniunea Sovietică ca Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană.

Perioada Sovietică

  • Industrializare și modernizare: În timpul perioadei sovietice Azerbaidjanul a cunoscut o industrializare rapidă, în special în sectorul petrolier. Baku a devenit un centru important al industriei petroliere.
  • Războiul din Nagorno-Karabah: În ultimele decenii ale Uniunii Sovietice tensiunile etnice dintre azeri și armeni au dus la conflicte în regiunea Nagorno-Karabakh.

Pe 14 iulie 1969, Heidar Aliev, tatăl actualului președinte Ilham Aliev, a devenit prim secretar al Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Azere. Acesta a ocupat funcția de prim secretar până în 1982 când Kamran Baghirov a preluat rolul.

Baghirov este învinuit de distrugerea economiei republicii și de asigurarea condițiilor prielnice pentru răspândirea corupției. A dat dovadă de lipsă de acțiune în păstrarea intereselor azere în raportul cu Republica Sovietică Socialistă Armeană și cu Oblastul Autonom Nagorno-Karabah, care era parte din Azerbaidjan.

Abdurrahman Vazirov a preluat funcția de prim secretar al partidului pe 21 mai 1988, cu misiunea de a gestiona primul război din Nagorno Karabah pornit în 20 februarie 1988. Aiaz Mutallibov a fost ultimul prim secretar, între 25 ianuarie 1990 și 14 September 1991. După destrămarea Uniunii Sovietice a devenit primul președinte al țării.

Independența

  • Declarația de independență: Azerbaidjanul și-a declarat independența pe 18 octombrie 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice.
  • Conflictele post-sovietice: Conflictul din Nagorno-Karabah a continuat după dobândirea independenței, ducând la război între 1991 și 1994. Un armistițiu a fost semnat pe 12 mai 1994 în contextul unei victorii a Armeniei.
  • Creșterea economică: În anii 2000, Azerbaidjanul a cunoscut o creștere economică accelerată de exploatarea resurselor energetice și de creșterea investițiilor străine.

Situația Actuală

  • Conflictul din 2020: Conflictul din Nagorno-Karabah a reizbucnit, ducând la o scurtă dar intensă perioadă de lupte în urma cărora Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unor teritorii.
  • Relații internaționale: Azerbaidjanul menține relații diplomatice cu majoritatea țărilor și este membru al diferitelor organizații internaționale, inclusiv ONU, GUAM și BRI.

4. Cultura

Istorie și Patrimoniu Cultural

Istoria Azerbaidjanului este marcată de numeroase civilizații și imperii, inclusiv persanii, romanii, arabii, mongolii și rușii. Fiecare dintre aceste culturi a lăsat o amprentă distinctă asupra tradițiilor și obiceiurilor locale. De exemplu, Zoroastrismul, una dintre cele mai vechi religii monoteiste, a fost religia majoritară în Azerbaidjan în perioada antică, iar urmele acestei influențe sunt vizibile în situri precum Templul Focului din Ateșgah.

Literatură

Literatura azerbaidjană are rădăcini adânci, cu poeți și scriitori faimoși precum Nizami Ganjavi și Mohammad Hadi. Poetul și filozoful Nizami este cunoscut pentru capodopera sa, „Khamsa”, o colecție de cinci poeme epice.

Muzică și Dans

Muzica tradițională azeră este caracterizată prin mugham, un gen de muzică clasică cu structuri complexe și improvizație. Instrumentele tradiționale includ tar, kamancha și naghara. Dansurile populare, cum ar fi yalli și lezginka, sunt esențiale în festivități și sărbători, reflectând atât influențe locale, cât și regionale.

Istoria Teatrului Azerbaidjan

Perioada Pre-Sovietică

Teatrul azerbaidjan își are rădăcinile în divertismentul popular ca spectacolele de păpuși. Primele spectacole de teatru moderne au apărut în secolul al XIX-lea, mai exact în 1873. Atunci s-a ținut prima piesă de teatru, „Lənkəran xanının vəziri” (Vezirul hanului din Lenkoran), scrisă de Mirza Fatali Akhundov.

Perioada Sovietică

În perioada sovietică, teatrul azer a cunoscut o dezvoltare rapidă și diversificată. Autoritățile sovietice au încurajat artele, atât pentru rolul de propagandă cât și ca metodă de exprimare culturală. În această perioadă au fost înființate numeroase teatre, inclusiv Azərbaycan Akademik Milli Dram Teatrı | Teatrul Dramatic Național Academic de Stat, fondat în 1919 în Baku.

Personalități Notabile

Mirza Fatali Akhundov

Considerat părintele dramaturgiei azere, Akhundov a fost un scriitor, filosof și critic literar iranian, născut în Nukha, Sublimul Stat al Iranului, în prezent Shaki și aparține de Azerbaidjan.

Uzeir Hajibeiov

Compozitorul Uzeyir Hajibeyov a contribuit semnificativ la dezvoltarea teatrului muzical și a operei în Azerbaidjan, fiind autorul primei opere azere, „Leili și Majnun”.

Husein Javid

Un alt dramaturg și poet notabil, Husein Javid | Hüseyn Cavid, a adus o abordare romantică și filozofică în teatrul azer.

Teatrul Contemporan

În prezent teatrul continuă să se dezvolte, reflectând atât tradițiile, cât și influențele moderne. Teatrele din Baku și din alte orașe importante oferă mereu noi spectacole, de la piese clasice la lucrări experimentale. Festivaluri teatrale, precum Festivalul Internațional de Teatru din Baku, reunesc artiști naționali și internaționali, promovând astfel schimburile culturale și inovația artistică.

Artă și Meșteșuguri

Arta azerbaidjană include covoarele țesute manual, cunoscute pentru modelele și culorile lor distinctive. Arta covoarelor din Azerbaidjan este recunoscută de UNESCO ca parte a patrimoniului cultural al umanității. Miniaturile persane, ceramica și caligrafia sunt, de asemenea, elemente importante ale artei tradiționale.

Gastronomie

Bucătăria azerbaidjană este diversă și delicioasă, cu influențe din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Plitele principale includ plov (un fel de pilaf de orez), kebaburi, dolma (frunze de viță de vie umplute), și qutab (plăcinte umplute). Ceaiul este băutura națională și se servește adesea cu dulciuri și fructe.

Festivaluri și Sărbători

Azerbaidjanul sărbătorește numeroase festivaluri, inclusiv Nouruz, Anul Nou persan, care marchează începutul primăverii și este o sărbătoare a familiei și prieteniei. Alte sărbători importante includ Ziua Independenței, 18 octombrie și există numeroase festivaluri locale de muzică și artă.

Arhitectură

Arhitectura azerbaidjană variază de la vechi fortărețe și moschei la clădiri moderne. Cetatea Baku și Turnul Fecioarei sunt exemple de arhitectură medievală, în timp ce centrul orașului Baku este cunoscut pentru clădirile sale moderne și zgârie-nori ca Flame Towers.

Componente

  • Componenta islamică: Dominând din secolul al VIII-lea, arhitectura islamică a avut un impact profund asupra Azerbaidjanului, văzută în moschei, palate și mausolee decorate cu caligrafie arabă, mozaicuri și elemente geometrice complexe.
  • Componenta persană: Azerbaidjanul are o istorie și o cultură strâns legate de Persia, a cărei influență arhitecturală se regăsește în elemente precum cupole, arcuri și coloane și în decorațiunile elaborate cu gresie și faianță.
  • Componenta sovietică: După anexarea Azerbaidjanului de către Uniunea Sovietică în 1920, arhitectura a cunoscut o schimbare semnificativă, cu clădiri funcționaliste și brutaliste construite.
  • Modernitate: După ce Azerbaidjan și-a dobândit independența în 1991, arhitectura a început să combine elemente tradiționale cu influențe contemporane.

Modernizare și Globalizare

În ultimele decenii, Azerbaidjanul a cunoscut o modernizare rapidă și o deschidere pentru influențe globale. Capitala Baku a devenit un centru cultural și economic în regiune, găzduind evenimente internaționale precum Eurovision și Jocurile Europene.

5. Politica

Azerbaidjanul este o republică unitară semi-prezidențială în care se practică separarea puterilor în stat. Puterea executivă este exercitată de președinte, primul-ministru și guvern. Legislativul constă dintr-un parlament unicameral denumit ”Adunarea Națională”.

Constituția și Instituțiile Statului

Constituția Azerbaidjanului, adoptată în 1995, stabilește cadrul legal pentru funcționarea instituțiilor statului și garantează drepturile și libertățile cetățenilor.

Președintele

Președintele Azerbaidjanului este șeful statului și deține puteri extinse, inclusiv dreptul de a numi prim-ministrul, miniștrii și alți oficiali de rang înalt. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de șapte ani și poate fi reales fără limită de mandate. Din 2003, Ilham Aliev este președintele țării, succedându-l pe tatăl său, Heidar Aliiev, care a condus Azerbaidjanul din 1993 până în 2003.

Guvernul

Guvernul, condus de prim-ministru, este responsabil pentru implementarea politicilor și programelor. Prim-ministrul și membrii cabinetului sunt numiți de președinte și aprobați de Parlament.

Parlamentul (Milli Majlis)

Parlamentul unicameral al Azerbaidjanului, Milli Majlis sau Adunarea Națională, e format din 125 de membri aleși prin vot direct, pentru un mandat de cinci ani. Parlamentul are atribuții legislative ca adoptarea legilor, aprobarea bugetului și supravegherea activităților guvernului.

Sistemul Judiciar

Sistemul judiciar din Azerbaidjan include Curtea Supremă, Curtea Constituțională și curțile de apel.

Partidele Politice

Partidul de guvernământ (și principalul partid) este Partidul Noul Azerbaidjan (Yeni Azərbaycan Partiyası – YAP), condus de Ilham Aliev. Opoziția politică este fragmentată și slabă. Partidele de opoziție ca Partidul Musavat și Frontul Popular Azerbaidjan, au acuzat frecvent guvernul de hărțuire și de restricționarea activităților lor.

Participarea pe Plan Internațional

Azerbaidjanul joacă un rol activ pe scena internațională, menținând relații diplomatice cu multe țări și participând în diverse organizații internaționale.

Organizația Națiunilor Unite (ONU)

Azerbaidjanul este membru al ONU din 1992 și a fost ales membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru perioada 2012-2013.

Comunitatea Statelor Independente

Azerbaidjanul face parte din CSI din 21 decembrie 1991 când a fost semnat acordul. Ratificarea acestuia s-a realizat pe 14 decembrie 1993.

Organizația pentru Cooperare Economică

Azerbaidjanul face parte din OCE, organizație cu sediu la Teheran.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

Azerbaidjanul este membru al OSCE și participă activ la inițiativele de securitate regională și la negocierile privind conflictul din Nagorno-Karabah.

Consiliul Europei

Azerbaidjanul a aderat la Consiliul Europei în 2001 și este angajat în aplicarea standardelor privind democrația, drepturile omului și statul de drept.

Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

Ca membru al OCEMN, Azerbaidjanul colaborează cu alte țări din regiunea Mării Negre pentru promovarea cooperării economice și dezvoltării regionale.

Organizația de Cooperare Islamică (OCI)

Azerbaidjanul este membru activ al OCI și contribuie la inițiativele economice și culturale în cadrul lumii islamice.

Cooperarea cu Uniunea Europeană (UE)

Azerbaidjanul are un parteneriat extins cu UE, axat pe cooperare economică, energetică și politică. Țara este parte a Parteneriatului Estic, o inițiativă a UE care vizează consolidarea relațiilor cu statele din Europa de Est și Caucazul de Sud.

6. Economia

Politica Energetică

Un aspect crucial al politicii externe a Azerbaidjanului este legat de sectorul energetic. Țara are resurse semnificative de petrol și gaze naturale, iar exportul acestor resurse joacă un rol vital în economia națională. Proiecte majore, precum Coridorul Sudic de Gaze, care transportă gaze naturale din Azerbaidjan către Europa, sunt esențiale pentru securitatea energetică europeană și pentru influența geopolitică a Azerbaidjanului.