Armenia

Հայաստանի – stat din Asia de Vest, în sudul Transcaucaziei. Se învecinează cu Georgia la nord, Azerbaidjan la est și sud-vest, Iran la sud și Turcia la vest. Suprafața este de 29.743 km² iar populația de 2.963.900 (2021). Capitala este Erevan, limba oficială este armeana. Unitatea monetară este dramul armean.

1. Geografia

Armenia, o țară situată în regiunea Caucazului de Sud, se află la intersecția dintre Europa și Asia. Cu o suprafață de aproximativ 29.743 de kilometri pătrați, Armenia este o țară relativ mică, dar cu o geografie variată. Se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și sud-vest și Iran la sud.

Relieful

Relieful Armeniei este predominant muntos, cu aproximativ 90% din teritoriul său situat la altitudini mai mari de 1.000 de metri. Cel mai înalt punct din Armenia este Muntele Aragats, care atinge 4.090 de metri. De asemenea, Muntele Ararat, situat în Turcia, dar foarte vizibil din Armenia, este un simbol național și cultural important.

Armenia are câteva văi și depresiuni importante. Cea mai importantă fiind Valea Ararat, situată la sud-vestul țării. Aceasta este cea mai fertilă și dens populată regiune a Armeniei, unde se află și capitala țării, Erevan. Valea Ararat este renumită pentru agricultura sa, inclusiv pentru producția de fructe, legume și viță de vie.

Hidrografie

Râurile și lacurile Armeniei contribuie semnificativ la diversitatea geografică a țării. Râul Aras, unul dintre cele mai mari râuri din regiune, formează parțial granița de sud cu Turcia și Iran. Alte râuri importante includ Hrazdan, care curge prin Erevan, și râul Debed, situat în nord-estul țării.

Lacul Sevan, unul dintre cele mai mari lacuri de apă dulce din lume, este situat în estul Armeniei la o altitudine de aproximativ 1.900 de metri. Cu o suprafață de circa 1.240 de kilometri pătrați, Lacul Sevan este o resursă vitală pentru pescuit, irigații și turism.

Climă

Clima Armeniei este continentală, cu veri calde și uscate și ierni reci și aspre. Temperaturile variază semnificativ în funcție de altitudine. În regiunile joase, verile pot fi foarte calde, cu temperaturi ce depășesc 30°C, în timp ce în zonele montane, temperaturile de iarnă pot scădea sub -15°C. Precipitațiile sunt moderate, cu o medie anuală de aproximativ 600 mm, cele mai umede regiuni fiind situate în nord și nord-vest.

Flora și Fauna

Datorită diversității altitudinale și climatice, Armenia are o bogată biodiversitate. Flora variază de la păduri de stejar, fag și carpen în regiunile mai umede, până la pășuni alpine și vegetație de stepă în zonele mai aride. Fauna include specii diverse, cum ar fi ursul brun, lupul, râsul și numeroase specii de păsări și reptile.

Resurse Naturale

Armenia dispune de resurse naturale variate, inclusiv minerale precum cupru, molibden, aur și zinc. Exploatarea acestor resurse este o componentă importantă a economiei țării. De asemenea, Armenia are un potențial semnificativ pentru energie hidroelectrică datorită numeroaselor sale râuri și lacuri.

Așezări Umane și Urbanizare

Majoritatea populației Armeniei este concentrată în valea Ararat și în jurul capitalei Erevan, care este cel mai mare oraș și principalul centru economic, cultural și politic al țării. Alte orașe importante includ Gyumri, al doilea oraș ca mărime, și Vanadzor, situat în nordul țării.

2. Demografia

Armenia are o populație de aproximativ 2,78 milioane de locuitori (estimare 2022), cu o densitate medie de 106 locuitori pe kilometru pătrat.

Structura populației

• Grupuri etnice: Armenii reprezintă majoritatea populației, cu o pondere de aproximativ 98%. Minoritățile includ yezidi, ruși, kurzi, greci și ucraineni.
• Religie: Creștinismul ortodox este religia predominantă, practicată de aproximativ 94% din populație. Musulmanii, protestanții și catolicii formează restul de 6%.
• Vârstă: Distribuția pe vârste indică o populație relativ tânără, cu 21,2% sub 15 ani, 63,9% între 15 și 64 de ani și 14,9% peste 65 de ani.
• Limbi: Limba oficială este armeană, vorbită de aproape toți cetățenii. Limba rusă este de asemenea utilizată pe scară largă, în special de generația mai în vârstă.

Tendințe demografice

• Rata de natalitate: Rata natalității în Armenia este scăzută, cu 1,58 copii născuți per femeie (2021). Această rată este sub rata de înlocuire, ceea ce duce la o scădere lentă a populației.
• Rata mortalității: Rata mortalității este de 8,6 decese la 1.000 de locuitori (2021). Principalele cauze de deces includ bolile cardiovasculare, cancerul și accidentele.
• Migrație: Armenia a cunoscut o emigrare semnificativă în ultimele decenii, cu mulți cetățeni care se mută în Rusia, Europa și America de Nord în căutarea unor condiții de viață mai bune.

Provocări demografice

• Scăderea populației: Scăderea ratei natalității și emigrarea determină o scădere lentă a populației țării, ceea ce poate pune presiune pe resursele guvernamentale și pe economia generală.
• Îmbătrânirea populației: Proporția populației vârstnice crește, ceea ce poate duce la o creștere a cererii de asistență medicală și socială.
• Pierderea de capital uman: Emigrarea tinerilor cu educație superioară poate priva țara de competențe și talente importante.

Plan pentru provocările demografice

• Sprijin pentru familii: Alocații pentru copii, concediu parental extins și programe de îngrijire a copiilor accesibile.
• Crearea de locuri de muncă: Stimularea investițiilor și a dezvoltării economice pentru a crea oportunități de angajare, în special pentru tineri.
• Combaterea emigrării: Campanii de sensibilizare pentru a promova beneficiile vieții și muncii în Armenia și programe de sprijin pentru cei care doresc să se întoarcă în țară.

Distribuția Populației

Populația Armeniei este concentrată în zonele urbane, aproximativ 63% dintre armeni trăind în orașe. Capitala, Erevan, este cel mai mare oraș al țării și găzduiește aproape un milion de locuitori, ceea ce reprezintă o treime din populația totală a Armeniei. Alte orașe importante includ Gyumri și Vanadzor.

Limba

Limba armeană aparține grupului de limbi indo-europene și are un alfabet specific, creat în secolul al V-lea de către Mesrop Mashtots. Există două dialecte principale: cel estic, vorbit în Armenia, și cel vestic, vorbit de diaspora armeană.

Religia

Religia predominantă în Armenia este creștinismul, specific Bisericii Apostolice Armene, una dintre cele mai vechi biserici creștine din lume. Armenia a fost prima țară care a adoptat creștinismul ca religie de stat în anul 301. Majoritatea covârșitoare a armenilor sunt creștini armeni apostolici, deși există și mici comunități de creștini catolici și protestanți.

3. Istoria

Antichitatea

Istoria Armeniei este una dintre cele mai vechi din lume, începând din secolul al VI-lea î.Hr. Potrivit tradiției, Armenia a fost întemeiată de Hayk, strămoșul mitic al armenilor, care a dus poporul său la victorie împotriva regelui babilonian Bel în 2492 î.Hr.

Regatul Urartu, situat în Munții Armeniei, a dominat regiunea în perioada 860-590 î.Hr. Urartu a fost succedat de Regatul Armeniei, care a devenit o putere sub dinastia Orontidă (321-200 î.Hr.). În 190 î.Hr., dinastia Artaxiadă a stabilit controlul asupra unui regat unificat, cu Tigran II cel Mare extinzând granițele regatului până la Marea Caspică și Marea Mediterană.

Creștinismul și Evul Mediu

În 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat din lume care a adoptat creștinismul ca religie de stat sub regele Tiridates III și Sfântul Grigorie Luminătorul. Acest eveniment a avut un impact profund asupra identității culturale și religioase a Armeniei.

În secolele următoare, Armenia a fost adesea un câmp de luptă între marile imperii vecine: Imperiul Roman, Imperiul Persan, și mai târziu Imperiul Bizantin și Califatul Arab. În 428 d.Hr., Armenia a fost împărțită între Imperiul Sasanid și Imperiul Bizantin.

Din 885 d.Hr., Armenia a cunoscut o nouă perioadă de independență sub conducerea dinastiei Bagratid. Regatul Bagratid a prosperat până în 1045, când a fost cucerit de Bizanț. După această perioadă, Armenia a intrat sub controlul Imperiului Selgiucid, urmat de invazia mongolă în secolul al XIII-lea.

Dinastia Rubenidă și Cilicia

În urma căderii Regatului Bagratid, un nou regat armean a fost stabilit în Cilicia, pe coasta Mediteranei. Dinastia Rubenidă a fondat Regatul Armeniei Ciliciene, care a devenit un important centru cultural și comercial în perioada cruciadelor. Acest regat a rezistat până în 1375, când a fost cucerit de Mameluci.

Perioada Modernă

În secolele XVI-XVII, Armenia a fost din nou împărțită între Imperiul Otoman și Imperiul Safavid. Armenii din Imperiul Otoman au avut o perioadă de relativă autonomie, dar au suferit și persecuții, culminând cu genocidul armean din 1915-1917, în care aproximativ 1,5 milioane de armeni au fost uciși.

După Primul Război Mondial și dezintegrarea Imperiului Otoman, Armenia și-a declarat independența în 1918, formând Prima Republică Armenia. Cu toate acestea, această independență a fost de scurtă durată, deoarece Armenia a fost invadată de forțele sovietice în 1920 și a devenit parte a Uniunii Sovietice în 1922.

Armenia Sovietică

Sub conducerea sovietică, Armenia a cunoscut industrializare și modernizare. Mulți intelectuali și lideri armeni au fost persecutați în timpul Marii Epurări din anii 1930. Perioada sovietică a adus dezvoltări economice și culturale semnificative.

Independența Modernă

În 1991, odată cu colapsul Uniunii Sovietice, Armenia și-a declarat independența. Perioada post-sovietică a fost marcată de conflicte, cel mai important fiind războiul din Nagorno-Karabah cu Azerbaidjanul, care a dus la o situație de conflict înghețat ce persistă și astăzi.

Armenia modernă a trebuit să facă față provocărilor economice și politice, inclusiv blocadelor impuse de Turcia și Azerbaidjan. În ciuda acestor dificultăți, Armenia a reușit să stabilească relații puternice cu diaspora armeană și să dezvolte sectoare economice precum tehnologia informației.

4. Cultura

Cultura Armeniei este bogată și diversă, influențată de istoria sa veche și complexă, situarea geografică și interacțiunile cu diverse civilizații de-a lungul timpului. Aflată la intersecția dintre Asia și Europa, Armenia a fost un punct de convergență al mai multor rute comerciale și culturale.

Religia

Biserica Apostolică Armeană, una dintre cele mai vechi biserici creștine, joacă un rol central în viața spirituală și culturală a poporului armean.

Limbă și literatură

Limba armeană este o ramură distinctă a familiei de limbi indo-europene, cu un alfabet propriu creat de Sfântul Mesrob Maștoț în anul 405. Literatura armeană are rădăcini adânci, cu opere clasice precum „Istoria Armenilor” de Movses Khorenatsi, care datează din secolul al V-lea. Poezia și proza modernă armeană sunt de asemenea remarcabile, cu scriitori precum Hovhannes Shiraz și Paruyr Sevak fiind foarte apreciați.

Muzica și dansul

Muzica armeană este o componentă esențială a culturii, incluzând o gamă largă de genuri, de la muzică liturgică la muzică populară și clasică. Instrumente tradiționale precum duduk, zurna și kanon sunt omniprezente în muzica populară armeană. Dansurile tradiționale, cum ar fi Kochari, sunt vibrante și reflectă spiritul comunitar al armenilor.

Arhitectura

Armenia este renumită pentru arhitectura sa distinctivă, în special pentru bisericile și mănăstirile construite din tuf vulcanic. Structuri precum Catedrala Etchmiadzin, considerată a fi prima catedrală din lume, și Mănăstirea Geghard, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt exemple remarcabile ale arhitecturii armene.

Arta și meșteșugurile

Arta armeană este variată și cuprinde miniaturi, sculpturi, covoare și țesături. Miniaturile armene din manuscrisele medievale sunt apreciate pentru detaliile lor elaborate și culorile vii. Meșteșugurile tradiționale, cum ar fi țesutul covoarelor și prelucrarea metalelor, sunt încă practicate și reprezintă o parte importantă a moștenirii culturale.

Bucătăria

Bucătăria armeană este bogată și diversificată, influențată de regiunile învecinate și de istoria sa. Plăcinte precum khachapuri, preparate din carne ca kebab-ul și deserturi precum gata și baklava sunt elemente esențiale ale mesei armene. Utilizarea generosă a ierbii și condimentelor, precum și prepararea alimentelor în stil tradițional, sunt caracteristici notabile ale bucătăriei armene.

Sărbători și tradiții

Armenii sărbătoresc numeroase sărbători religioase și naționale, cum ar fi Crăciunul, Paștele și Ziua Independenței. Una dintre cele mai vechi tradiții este Vardavar, o sărbătoare de vară în care oamenii se stropesc reciproc cu apă, originile acestei tradiții fiind legate de cultul zeiței păgâne Anahit și ulterior adaptată de creștinism.

Diaspora armeană

Diaspora armeană joacă un rol semnificativ în păstrarea și promovarea culturii armene. După Genocidul Armean din 1915, multe comunități armene s-au stabilit în țări precum Franța, Rusia, România și Liban, continuând să contribuie la diversitatea culturală globală prin muzică, artă, literatură și alte domenii.

În concluzie, cultura Armeniei este un mozaic de influențe istorice și geografice, manifestate prin tradiții bogate, artă și meșteșuguri, religie și bucătărie, toate acestea contribuind la identitatea distinctă a poporului armean.

5. Politica

președinte: Vahagn Khachaturyan
premier: Nikol Pașinian
min. externe: Ararat Mirzoian
min. apărare: Suren Papikian

Parlamentul

Parlamentul Armeniei, cunoscut sub numele de Adunarea Națională, este un legislativ unicameral compus din 105 membri aleși prin vot direct. Alegerile parlamentare au loc la fiecare cinci ani, iar membrii sunt aleși printr-un sistem de reprezentare proporțională. Parlamentul este responsabil pentru adoptarea legilor, aprobarea bugetului și supravegherea guvernului.

Președintele

Președintele Armeniei, ales de parlament pentru un mandat de șapte ani, are roluri predominant ceremoniale după reformele constituționale din 2015, care au redus semnificativ puterile președintelui și au consolidat autoritatea prim-ministrului și a parlamentului.

Prim-ministrul

Prim-ministrul este șeful guvernului și deține cea mai mare putere executivă în Armenia. El este nominalizat de președinte și trebuie să fie aprobat de parlament. Prim-ministrul coordonează activitatea guvernului și este responsabil pentru implementarea politicilor publice.

Partidele politice

Armenia are un sistem multipartid, cu mai multe partide politice care joacă roluri semnificative în politică. Principalele partide includ:

• Contractul Civil: Partidul prim-ministrului actual, Nikol Pashinyan, care a ajuns la putere după Revoluția de Catifea din 2018, o mișcare de protest pașnică care a dus la demisia guvernului anterior.
• Partidul Republican din Armenia: Unul dintre cele mai vechi partide, care a dominat politica armeană până în 2018.
• Armenia Prosperă: Un partid centrist care a fost influent în politica armeană în ultimele decenii.
• Armenia Luminoasă: Un partid liberal progresist, parte din opoziția actuală.

Revoluția de Catifea și schimbările recente

În 2018, Armenia a fost martora unei schimbări semnificative în peisajul său politic prin Revoluția de Catifea, o serie de proteste pașnice care au condus la demisia prim-ministrului Serzh Sargsyan și la ascensiunea lui Nikol Pașinian. Această revoluție a fost caracterizată prin promisiuni de reforme economice și politice.

Politica externă

Principalii parteneri și probleme includ:

• Rusia: Un aliat tradițional, important partener comerical și principal furnizor de armament. Armenia este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), dar în prezent și-a suspendat participarea, a Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA) și a Comunității Statelor Independente (CSI)
• Uniunea Europeană: Armenia a semnat Acordul Cuprinzător și Consolidat de Parteneriat (CEPA) cu UE în 2017, reflectând dorința de a-și întări legăturile cu Europa.
• Conflictul Nagorno-Karabakh: Un conflict îndelungat cu Azerbaidjanul, care a izbucnit din nou în 2020, ducând la pierderi teritoriale semnificative pentru Armenia și provocând o criză politică internă.

6. Economia

Economia Armeniei este una diversificată, cu sectoare importante precum agricultura, industria minieră, manufactura și IT. În ultimii ani, Armenia a făcut eforturi pentru a-și moderniza economia și a stimula creșterea economică.

Structura economiei

Agricultura

Agricultura rămâne un sector important al economiei armene, angajând o porțiune importantă a populației. Principalele produse agricole includ fructe (caise, cireșe, piersici), legume, grâu, orz și vinuri. De asemenea, creșterea animalelor și producția de lactate joacă un rol esențial.

Industria minieră

Armenia este bogată în resurse minerale iar industria minieră contribuie substanțial la PIB-ul țării. Printre resursele importante se numără cuprul, molibdenul, aurul și zincul. Exportul de minereuri și metale prelucrate este o componentă majoră a economiei.

Manufactura și IT

Manufactura include producția de textile, alimente și băuturi, echipamente mecanice și electronice. Sectorul IT a crescut rapid, datorită educației înalt calificate și a sprijinului guvernamental pentru inovație și start-up-uri tehnologice.

Comerț internațional

Exporturi

Principalele produse exportate de Armenia includ:

• Metale prețioase și minereuri (cupru, molibden, aur)
• Produse alimentare (fructe, legume, băuturi alcoolice, în special coniac și vin)
• Textile și articole vestimentare
• Produse chimice și farmaceutice
• Tehnologie și software

Importuri

Principalele produse importate de Armenia sunt:

• Produse petroliere și gaze naturale
• Echipamente și mașinării
• Vehicule și piese auto
• Produse chimice și farmaceutice
• Alimente și produse agricole

Top 5 parteneri comerciali internaționali

1. Rusia: Principalul partener comercial al Armeniei, Rusia este o sursă majoră de energie și produse industriale pentru Armenia. De asemenea, multe exporturi armene ajung pe piața rusă.
2. China: Un partener comercial important, China furnizează Armeniei produse industriale și electronice, în timp ce Armenia exportă metale și produse chimice.
3. Elveția: O destinație pentru exporturile de metale prețioase și bijuterii ale Armeniei.
4. Germania: Importă metale și exportă echipamente industriale și autoturisme.
5. Iran: Relațiile comerciale cu Iranul sunt esențiale, în special pentru importul de energie și produse agricole, iar Armenia exportă alimente și băuturi către Iran.