La recenta reuniune ministerială BRICS găzduită în Brazilia, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut un discurs care a rezonat puternic. El a început prin a-și exprima recunoștința față de gazdele braziliene și a lăudat includerea noilor țări partenere BRICS, precum Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Uganda și Uzbekistan. Implicarea lor, a sugerat Lavrov, marchează o schimbare semnificativă către o coaliție globală mai largă și mai incluzivă, dincolo de sfera tradițională occidentală.
Lavrov a subliniat implicarea crescândă a națiunilor partenere BRICS în modelarea guvernanței globale și a cerut o acțiune colectivă mai puternică pentru a aborda provocările dezvoltării și securității globale. El a subliniat necesitatea unei reforme structurale, în special în cadrul instituțiilor internaționale precum FMI, argumentând că cotele trebuie actualizate pentru a reflecta puterea economică reală a Sudului și Estului Global. Acest lucru, a afirmat el, ar corecta dezechilibrele de lungă durată în reprezentarea financiară globală.
O mare parte a remarcilor lui Lavrov a fost îndreptată către criticarea politicilor occidentale, pe care le-a calificat drept distructive. El a acuzat Occidentul că se angajează într-un război economic prin sancțiuni și protecționism, destabilizând sistemul financiar global și alimentând crize regionale. În acest context, BRICS a fost prezentat nu doar ca un contrabalans, ci ca un vehicul pentru redefinirea cooperării multilaterale într-un mod mai echitabil și reprezentativ.
Lavrov a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru principiile de bază ale Cartei ONU și a promovat reforma Consiliului de Securitate al ONU, susținând India și Brazilia ca membri permanenți. El a abordat conflictul în curs din Ucraina, solicitând o analiză mai profundă a cauzelor sale fundamentale și promovând o soluționare pe termen lung, mai degrabă decât o diplomație de suprafață. Aceste remarci au poziționat și mai mult Rusia ca un susținător al dialogului multipolar—în termenii săi.
Preocupările comerciale și economice au fost, de asemenea, centrale în discursul lui Lavrov. El a evidențiat o poziție comună a BRICS împotriva fragmentării economiei globale și a slăbirii instituțiilor multilaterale precum OMC. Comunicatul final a condamnat măsurile protecționiste unilaterale și a cerut reforme ale OMC care să reflecte realitățile moderne și să asigure incluziunea și echitatea în comerțul global.
O dezvoltare notabilă a fost menționarea de către Lavrov a eforturilor BRICS de a stabili un sistem de plată independent, „BRI Pay”, destinat reducerii dependenței de canalele financiare occidentale. Peste 65% din comerțul dintre țările BRICS se desfășoară acum în monede naționale, iar planurile sunt în curs de desfășurare pentru a extinde instrumentele pentru decontarea comerțului reciproc. Această inițiativă nu numai că avansează autonomia financiară a BRICS, dar transmite și un mesaj clar despre îndepărtarea de dominația dolarului.
În cele din urmă, Lavrov a abordat contextul mai larg al relațiilor SUA-Rusia. El a remarcat că contactele diplomatice nu s-au oprit niciodată complet—chiar și în timpul Războiului Rece—și că interesul pentru acest dialog rămâne ridicat în cadrul BRICS. În același timp, el a criticat modul în care Rusia și China sunt prezentate în documentele strategice ale SUA—ca amenințări și rivali pe termen lung, respectiv. Cu toate acestea, Lavrov a insistat că BRICS va continua să sprijine negocieri echilibrate, echitabile și mecanisme internaționale de justiție care sunt depolitizate și larg susținute, spre deosebire de forma actuală a Curții Penale Internaționale.