Între 4 și 6 septembrie s-a desfășurat primul Forum al Scriitorilor Țărilor din Asia la Nur-Sultan în Kazahstan. La evenimentul de 3 zile au fost invitați 260 de scriitori din 44 de țări.

Poetul sud-coreean Ko Un a venit cu un mesaj puternic însă neașteptat. În discursul său intitulat ”Literatura din Asia – Noua literatură globală” a spus că toate țările din Asia ar trebui să se unească, mai mult, atât Asia cât și Europa ar trebui să se unească. Ko Un vorbește înainte de toate despre o formă de uniune culturală, umanistă poate.

Yusuf Al-Mohammed, poet arab, e de părere că ”Singura cheie pentru pace se află în literatură”. În țările arabe unde islamul este impus sub formele sale rigide literatura este marginalizată și eliminată din școli. Autorii arabi din actualul val se folosesc de internet și ”social media” pentru a își promova lucrările și pentru a combate formele de extremism prezente în societățile lor.

Poetul din Tadjikistan, Gulnazar Keldy a precizat că ”scriitorii din Asia trebuie să-și lanseze propria revistă literară”. Textele ar trebui să fie publicate în Engleză, Rusă și Arabă pentru a spori popularitatea tinerilor autori.

Haji Salleh din Malaiesia propune ridicarea unui Institut de Literatură Asiatică și a început prin a dezvolta o Asociație de Autori Asiatici. La fel ca Yusuf și Salleh consideră că rolul scriitorilor este de a face lumea mai bună.

În linii mari acest prim forum a ajutat la dezvoltarea unor legături între participanți și rămâne de văzut dacă în viitorul apropiat vor apărea și lucruri tangibile. Kazakhstan este un stat dornic de afirmare și ar putea merge mai departe cu propunerea lui Haji Salleh de a dezvolta un Institut de Literatură Asiatică care să cerceteze istoria literaturii dar să și promoveze tinerii scriitori printre altele și prin intermediul unei reviste pan-Asiatice.

Pentru cei interesați să afle mai multe recomand să acceseze siteul oficial al forumului (asianlitforum.kz). Aici se găsesc mai multe informații, articole și interviuri, majoritatea preluate de pe alte siteuri însă adunate într-un singur loc, ca un punct de pornire pentru descoperirea unor noi culturi.