Trebuie să vorbim despre Rusia

2023-02-13

Pe siteul Trading Economic, Ungaria are cea mai mare inflație dintre statele membre UE, adică 25.7% în ianuarie în vreme ce pe Eurostat procentul este de 25 pentru luna decembrie 2022. Cifrele sunt cu puțin sub Ucraina unde are loc un război. Pe următoarele locuri sunt cele trei state baltice și după urmează Cehia. Această situație ridică mai multe semne de întrebare dar una este foarte importantă. Guvernul lui Orban a luptat pentru păstrarea cooperării cu Rusia, nu doar la nivel energetic, motivând decizia pe nevoile de stabilitate și dezvoltare ale țării sale.

La vremea respectivă, când se motivau reacțiile Ungariei contrare direcțiilor trasate de Bruxelles în relație cu Rusia, se preciza că țara va beneficia de prețuri substanțial reduse pentru energie și astfel inflația nu va crește (prea mult). Pe termen lung se spunea că Ungaria are șanse să ajungă un centru de producție câtă vreme alege să beneficieze de resursele energetice la prețuri preferențiale din Rusia.

Se poate spune că după un an nu putem trage concluzii pertinente și că trebuie să mai așteptăm însă politica nu este un joc al răbdării ci unul al ocaziilor iar asta necesită un timp de reacție rapid. Faptul că situația economică a Ungariei s-a înrăutățit într-o asemenea măsură, comparativ cu 14.1% pentru România în decembrie și 15.3% pentru Polonia tot în decembrie ca alte state cu graniță la Ucraina, ridică mai mult decât un semn de întrebare.

Unul din planurile rusești care circulau într-o vreme era ca prin Ungaria să se creeze o punte spre Serbia, după ce momentul Ucraina urma să fie depășit. Ca imagine acest aspect al inflației se poate adăuga unui șir lung de aparent insuccese ale Federației de la începutul intervenției militare din Ucraina din februarie anul trecut. Voi reveni asupra acestora.

Probabil veți spune că e prea devreme să ne pronunțăm însă chiar în aceste zile Samantha Power de la agenția US Aid se află în Ungaria pentru a discuta cu oficialii de acolo despre ”perspectivele lor de dezvoltare” și pentru a identifica ”mijloace de a ajuta”. Avem aici un stat care vede o oportunitate, nu unul care are răbdare. În acest sens, după începerea operațiunii militare, Rusia și-a deteriorat o serie de relații diplomatice pentru care a lucrat din greu, ca parteneriatul strategic cu Vietnam. Desigur, rușii au început să aprofundeze relațiile cu alte state ca cele din Africa însă acestea nu au nici pe departe puterea să sprijine Rusia în vreun fel în acest moment și probabil nici pentru următorii 10 ani.

Motivul pentru care am adus în discuție Vietnamul este că Rusia începea să joace un rol în regiune, fiind un fel de ”asigurare de securitate” pentru statele din Asia de Sud-Est în fața a ceea ce unele din ele percep ca fiind expansionismul Chinei. Diminuarea acestui rol diplomatic, militar și de securitate al Rusiei în regiune a deschis porțile influenței SUA. Această influență este foarte vizibilă nu numai în vasalii Japonia și Coreea de Sud ci, din ce în ce mai intens, în Filipine, Indonezia și Vietnam.

Putem spune, eronat, că Rusia nu a avut niciodată un interes real în regiune însă asta ar însemna că Federația renunță la statutul de putere mondială și poate chiar la cel de putere regională. Aspectul principal al coordonării diplomatice dintre China și Rusia, așa cum îl percep eu, este faptul că state în mod tradițional sau chiar pragmatic dacă nu anti-China cel puțin sceptice, priveau spre Moscova ca la o forță capabilă să ”îmblânzească dragonul” în raportarea acestuia cu ele.

Intervenția în Ucraina a forțat multe țări să ia atitudine într-un sens sau altul. Nicio țară care s-a poziționat împotriva războiului nu este de condamnat fiindcă războiul în sine este ceva împotriva căruia trebuie să ne poziționăm. După cum se știe, țara care conduce grupul anti-Rusia este SUA iar aceasta încă are o voce foarte puternică în lume. Este irelevant în ce moduri se manifestă această voce cât timp ea se dovedește eficientă pentru obiectivele trasate.

Revenind la Ungaria, putea să fie un exemplu excelent pentru statele lumii care încă nu ”au intrat într-o barcă”. Mai pe scurt, dacă datele din Ungaria erau printre cele mai bune din spațiul UE atunci nu doar ungurii cât și cetățeni din toate țările puteau să arate cu degetul spre o țară unde, în condițiile dificile de acum, cooperarea cu Rusia a dat roade. În rest în Turcia și Siria au existat cutremure devastatoare (nu promovez ideea că au fost induse), în Pakistan a fost în esență o lovitură de stat pentru a îndepărta forțele ce căutau cooperare cu Rusia, în Serbia există presiuni diplomatice puternice și amenințări venind dinspre Kosova în fața cărora, aparent, Rusia are puteri limitate, în Vietam cooperarea strategică a fost pusă într-o umbră, etc.

Desigur, știrile nu sunt doar negative. Arabia Saudită, Algeria și Egiptul doresc să intre în BRICS însă BRICS nu e doar Rusia ci cuprinde și India, Africa de Sud și Brazilia. Acestea sunt țări cu care SUA are încă relații în general pozitive. Robinette Biden este de exemplu așteptat de președintele Lula în Brazilia. Dacă lucrurile nu sunt ținute pe direcția multilateralismului și a multipolarității există și riscul ca BRICS să fie acaparat de influența americană.

Sursa: https://florincosma.ro/eurasia/comentariu/2023/02/trebuie-sa-vorbim-despre-rusia/

Buy Me a Coffee

Arhivă știri

Cele mai noi articole din Conflicte

Mergi la Sus

Nu rata