Comisia europeană a hotărât pe 26 octombrie care este strategiei spațială a uniunii însă comunicatul redă planuri mai mult economice decât de explorare. Industria spațială europeană generează peste 230 de mii de locuri de muncă pentru specialiști și deservește 33% din comenzile de sateliți de pe piața liberă pe care le lansează în principal cu ajutorul familiilor de rachete europene, Ariane sau Vega. În prezent se lucrează la noi modele în cadrul acestor familii de lansatoare (Ariane 6 și Vega C) ce vor permite lansarea în 10-15 ani a peste 30 de sateliți din programele Galileo și Copernicus. O problemă semnalată în comunicat este faptul că multe componente și sisteme folosite în această industrie provin din zone non-EU și se dorește ca, în esență, îndustria spațială a uniunii să poată acoperii producerea acestor componente esențiale.
Accesul liber la ”datele spațiale”, ca cele produse de proiectul Copernicus, este un ajutor important acordat imm-urilor și start-up-urilor. Comisia Europeană se angajează în sprijinirea acestor sectoare economice pentru a duce eventual la apariția de noi centre industriale și de cercetare și la apariția de noi clustere. Sistemul Galileo este un sistem de poziționare globală ce treptat va deveni activ și deschis publicului larg. Se caută metode pentru stimularea adoptării lui în cadrul UE. Alte state cu astfel de sisteme deja deschise către consumatorii civili sunt Rusia, SUA și China.
Declarația comuna a UE și ESA trasează următoarele ținte pentru anul care vine:
- creșterea integrării spațiului în societatea și economia europeană prin încurajarea utilizării tehnologiilor spațiale și aplicarea acestor tehnologii pentru a sprijini politicile publice.
- un sector privat european competitiv la nivel global și creșterea locurilor de muncă din domeniu în toate țările membre.
- asigurarea autonomiei europene în accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu șigur și consolidarea și protejarea infrastructurii uniunii, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice.