Pe 3 ianuarie 2019 Chang`e-4, a doua sondă lunară a Chinei, a aselenizat pe fața indepărtată a lunii. Sun Zezhou, principalul proiectant a sondei spațiale a declarat că ”de fiecare dată când privesc spre lună mă gândesc cum sondele chinezești și-au lăsat urmele acolo”.
Sun este un inginer de top al Chinei care s-a alăturat planui de explorare robotizată a satelitului natural încă de la demararea proiectului, în anii 90. La vremea respectivă China nu avea nici cunoștințele tehnologice și nici capacitatea industrială pentru a realiza o astfel de misiune. Lucrurile însă au progresat rapid iar acum, când s-a dovedit fiabilitatea tehnologiilor dezvoltate și învățate prin parteneriatul cu Rusia, Beijing privește spre o nouă țintă în sistemul solar, Marte.
Într-un interviu pe Xinhuanet, Sun a prezentat pe scurt principalele obstacole tehnologice. În primul rând comunicarea este o problemă, desigur, era o problemă și în cazul aselenizării pe partea întunecată a Lunii însă 380 000 de km nu se compară cu 400 de milioane de km. Mai mult, atmosfera marțiană aduce dificultăți inexistente în cazul aselenizărilor.
Statistic vorbind, șansele de reușită a unei misiuni spre Marte sunt cam 50/50. În cazul statelor din Eurasia situația e chiar mai riscantă. În 2011 misiunea Roscosmos Phobos-Grunt (Rusia), care avea la bord și sonda CNSA Yinghuo-1 (China), nu a reușit să iasă din orbita terestră iar sonda de apropiere EDM Schiaparelli (ESA + Roscosmos) a lovit solul marțian cu o viteză de câteva sute de km pe oră. Există și un exemplu bun, ISRO Mangalyaan (India) însă acesta este un orbiter.
Pentru 2020 China pregătește o nouă misiunea spre Marte ce cuprinde orbitarea planetei, aterizarea și un rover. De data aceasta CNSA a optat pentru propria sa rachetă, Changzheng 5. Sunt desigur multe aspecte problematice însă așa cum Sun spune ”presiunea este cea care aduce progresul tehnologic”. Putem adăuga și parteneriatul cu Rusia în sfera aerospațială. Pentru astfel de misiuni distante este obligatoriu ca sondele să fie dotate cu sisteme automatizate, cum de altfel a fost și cazul misiunilor Change-3 și Change-4.