Lavrov despre CSI și crizele internaționale (interviu integral)

2022-05-16

În data de 13 mai s-a desăfșurat la Dușanbe o întâlnire a miniștrilor de externe din statele membre CSI. S-a discutat despre cooperarea în cadrul acestei organizații și a organizațiilor partenere și au fost dezbătute principalele probleme internaționale. Textul de mai jos provine de la conferința de presă organizată de ministrul de externe al Rusiei după încheierea discuțiilor.

Serghei Lavrov: Astăzi (n.r. 13 mai) am organizat o reuniune restrânsă a miniștrilor de externe pentru a face schimb de opinii cu privire la principalele probleme internaționale și pentru a rezolva o serie de probleme organizaționale.

Am înaintat spre aprobare, în cadrul formatului extins al reuniunii, Consiliului Șefilor de Stat o propunere pentru un concurs al capitalei tineretului în CSI. În prezent există un forum de tineret și proiectul de capital cultural al CSI, acum va fi și un concurs. Toată lumea a susținut cu entuziasm această inițiativă menită să implice generația tânără în contactele dintre țările noastre.

În ceea ce privește alte decizii, am revizuit cursul coordonării politicii externe. Avem un program de parteneriat pe trei ani pentru ministerele noastre de externe și programe anuale de consultări. Am confirmat implementarea tuturor evenimentelor planificate, sporind coordonarea noastră la ONU, OSCE și alte platforme internaționale.

Am decis să aprofundăm în continuare două domenii importante ale cooperării noastre: activitățile notariale și turismul și am stabilit instituțiile de bază ale CSI în aceste domenii: prima va fi înființată în Republica Belarus, iar cea de-a doua în Uzbekistan.

Aprobarea unei liste de proiecte avansate în cercetarea fundamentală a devenit un pas important în cooperarea noastră științifică.

În ceea ce privește problemele internaționale, în cadrul reuniunii restrânse, miniștrii de externe au făcut schimb de opinii cu privire la principalele provocări de politică externă. Aceștia au acordat o atenție deosebită situației din Afganistan și din vecinătate, în contextul impactului asupra stabilității și securității în Asia Centrală. Au fost stabilite sarcini suplimentare pentru implementarea deciziilor șefilor de stat privind intensificarea eforturilor de combatere a amenințărilor terorismului și traficului de droguri.

Am trecut în revistă situația din Asia Centrală, inclusiv încercările colegilor noștri occidentali (SUA, UE și NATO) de a-și spori influența în regiune prin deteriorarea relațiilor din cadrul OTSC, CSI, OCS și UEEA.

Am vorbit despre situația din Caucazul de Sud unde colegii noștri din Azerbaidjan și Armenia au remarcat rolul important jucat de Rusia în atingerea acordurilor din noiembrie 2020 și a acordurilor ulterioare ale președintelui Rusiei Vladimir Putin, președintelui Azerbaidjanului Ilham Aliiev și prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian în 2021. Aceste acorduri au determinat cooperarea trilaterală pentru deblocarea conexiunilor economice și de transport, pregătirea pentru delimitarea frontierelor și normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan.

Nu am putut evita să vorbim despre consecințele negative ale acțiunilor evident inacceptabile ale Occidentului în ceea ce privește Ucraina, în legătură cu operațiunea noastră militară specială. Am descris situația în detaliu. În cooperare cu colegii noștri din Belarus, Kazahstan și alți colegi, am condamnat acțiunile unilaterale care vizează distrugerea conexiunilor economice, comerciale, logistice și de transport existente. Am subliniat în unanimitate că este inacceptabil să se adopte sancțiuni unilaterale pentru ocolirea Consiliului de Securitate al ONU.

Întrebare: va extinde Rusia legăturile comerciale și economice cu Tadjikistanul, Uzbekistanul și alte țări CSI din afara UEEA pentru a minimiza efectele sancțiunilor?

Serghei Lavrov: Tadjikistanul are legături de lungă durată cu UEEA. Acesta a numit un reprezentant special care să se ocupe de aceste probleme și să analizeze avantajele evidente ale cooperării.

Uzbekistanul a dezvoltat contacte cu UEEA la inițiativa Președintelui Shavkat Mirziyoyev și și-a declarat intenția de a solicita statutul de observator în UEEA. Conform acordului dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin și președintele Uzbekistanului, Shavkat Mirziyoyev, cele două țări au înființat un grup de lucru bilateral pentru a revizui aspectele practice ale acestei intenții. Grupul consultă Tașkentul cu privire la problemele pe care ar dori să le clarifice în contextul aprofundării legăturilor sale cu UEEA. Acesta este un progres tangibil.

Întrebare: care este importanța cooperării dintre țările membre CSI, în special în circumstanțele actuale legate de criza ucraineană și războiul economic al Occidentului împotriva Rusiei?

Serghei Lavrov: țările CSI și-au confirmat în unanimitate angajamentul de cooperare în acest format. Toți doresc ca CSI să devină mai influentă. Acest lucru va fi facilitat de decizia de astăzi de a examina în termeni practici solicitarea CIS adresată Organizației Tratatului de Securitate Colectivă pentru a-i acorda statutul de observator la OTSC.

În ceea ce privește dezvoltarea economică, opinia unanimă este că s-au înregistrat progrese considerabile în acest domeniu. Implementăm acordurile noastre privind coordonarea tuturor activităților din zona de liber schimb a CSI cu procesele de integrare în UEEA. Sancțiunile sunt menite să distrugă aceste legături. Occidentul nu face un secret din asta. Când americanii adună țările din Asia Centrală la forumurile academice le spun direct să nu îndrăznească să continue cooperarea cu Rusia, deoarece Rusia este o țară distrusă și ar trebui să parieze pe Statele Unite. Ei spun același lucru în ceea ce privește China. Ei susțin că China nu va îndrăzni să încalce sancțiunile occidentale. Această poziție a colegilor noștri occidentali este extrem de îngâmfată, impudentă și necioplită.

Le-am spus colegilor noștri din Asia Centrală și altor țări CSI că UE își promovează activ strategia din Asia Centrală fără consultări cu țările din regiune. Bruxelles-ul încearcă să le impună obiectivele sale unilateral în formatul UE-Asia Centrală. Un alt eveniment în acest format este programat pentru săptămâna viitoare. Auzim care sunt obiectivele pe care UE le declară public înainte de acest eveniment. Partenerii noștri din Asia Centrală înțeleg foarte bine ce obiective sunt acestea. Astăzi, toate țările membre și-au reafirmat angajamentele în cadrul CSI, OTSC, EAEU și OCS.

Întrebare: Reprezentantul Permanent Adjunct al Federației Ruse la ONU, Dmitri Polianskyâi, a declarat că abordarea Rusiei față de aderarea Ucrainei la UE este acum similară cu abordarea sa față de aderarea Ucrainei la NATO. Vreți să clarificați această poziție Care este mai exact perspectiva țării noastre (n. r. a Rusiei) cu privire la posibila aderare a Ucrainei la UE?

Serghei Lavrov: problemele legate de negocierile privind Ucraina nu sunt rezolvate la New York. Acestea sunt dezbătute la reuniunile delegațiilor autorizate de Rusia și Ucraina să facă acest lucru.

Într-adevăr, colegii noștri ucraineni spun în public că sunt gata să aibă un statut nealiniat și fără arme nucleare, deși în ianuarie anul trecut, vorbind la Conferința de la Munchen, președintele lor Vladimir Zelenski a menționat că decizia țării sale de a renunța la armele nucleare a fost o greșeală. Acum ei sunt gata să accepte un statut neutru, cu condiția să li se acorde garanții în afara NATO și a altor blocuri militaro-politice. În același timp ei subliniază, pe cât posibil, aspirația lor de a adera la Uniunea Europeană.

Recent, Dmitri Kuleba a declarat că UE trebuie să spună „da” sau „nu” „nu mai târziu de astăzi”. Acesta a fost răspunsul său la binecunoscuta inițiativă a președintelui Emmanuel Macron de a crea, în stadiul actual, un fel de „cerc extern” în jurul UE și de a-l numi o comunitate politică europeană. Pentru început, Ucraina ar putea fi invitată să i se alăture. Kievul a refuzat această inițiativă. Cel mai important, acesta este un aspect al relațiilor dintre Kiev și UE. Există îndoieli serioase cu privire la natura inofensivă a acestei speranțe a Kievului, având în vedere transformarea UE dintr-o platformă economică constructivă așa cum a fost concepută într-un actor agresiv beligerant care anunță că are ambiții mult dincolo de Europa.

Zilele trecute, vorbind în stilul ei agresiv, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să joace un rol activ în asigurarea securității în Indo-Pacific. Adică, ei urmează aceeași cale pe care o calcă NATO, consolidând astfel tendința fuziunii cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord pentru a acționa într-un rol secundar.

Întrebare: Cum apreciați decizia guvernului lituanian de a-și rechema ambasadorul din Rusia și de a închide Consulatul General din Sankt Petersburg, împreună cu planurile Letoniei de a demola un monument pentru soldații sovietici din Riga. Este o altă criză de isterie rusofobă sau pregătire pentru ceva mai grav?

Serghei Lavrov: îmi este greu să cred că colegii noștri lituanieni au un fel de strategie pe termen lung. Ei acționează ca un factor de iritare, cea mai agresivă parte rusofobă a NATO și a UE. Ceea ce fac cu monumentele și alte aspecte reglementate de acordurile interguvernamentale existente în vigoare nu poate fi explicat în mod rezonabil, în afară de rusofobia lor și de ignorarea totală a tuturor obligațiilor lor.

Avem un program TV săptămânal numit International Review. Având în vedere ceea ce observăm în acțiunile Occidentului, l-aș numi (ca variantă) International No Clue. Dur, dar corect. Ea surprinde în mod clar acțiunile Occidentului și motivațiile lor.

Întrebare: situația din provincia Panjshir se schimbă în favoarea forțelor antiguvernamentale. Dacă Pakistanul intervine, ar însemna că încearcă să joace rolul cheie în securitatea regiunii? Vor răspunde națiunile CSI, care sunt și membre CSTO?

Serghei Lavrov: Nu voi specula asupra presupunerilor altora. Nu pot decât să reafirm că am făcut multe în termeni practici de când talibanii au preluat conducerea, după ce SUA și aliații lor au fugit cu o viteză amețitoare. Ai văzut imaginile îngrozitoare de atunci. Evident, Afganistanul trebuie reconstruit. Nu trebuie să lăsăm situația să se prăbușească și să se destabilizeze din nou. Ar fi greu pentru poporul afgan care suferea sub prezența NATO de douăzeci de ani. NATO nu a investit nimic pentru o infrastructură capabilă să creeze locuri de muncă.

În prezent comunitatea internațională ar trebui să se concentreze mai mult pe mobilizarea umanitară și pe alte forme de asistență pentru Afganistan și poporul afgan. Americanii ar trebui să suporte principala povară a costurilor de reconstrucție a țării fiindcă în cei douăzeci de ani sau axat doar pe asigurarea prezenței militare în regiune, dar nu au reușit să atingă nici măcar acest obiectiv în cele din urmă.

În ceea ce privește situația din Valea Panjshir și pozițiile actorilor externi. Am susținut întotdeauna ca situația actuală din Afganistan să fie soluționată printr-un dialog național incluziv, menit să reconcilieze toate forțele etnice, religioase și politice din această țară.

Am discutat cu talibanii, inclusiv la întâlnirea din 30 martie organizată de prietenii noștri chinezi. Talibanii susțin că delegația lor are uzbeci, tadjici, hazari. Aceasta este doar partea etnică și religioasă a ecuației. Nu există incluziune politică. Toți acei reprezentanți etnici angajați de talibani în guvernarea țării sunt toți talibani din punct de vedere politic. Acest proces trebuie extins.

Colegii noștri chinezi au aceleași poziții. Cooperăm cu ei în eforturile de soluționare a situației din Afganistan. Acum îi convingem pe ceilalți participanți la proces, inclusiv Pakistanul, să adopte aceeași poziție.

Ne așteptăm ca aliații noștri din Tadjikistan, care au o influență serioasă în Afganistan, în special în nordul țării, să continue să ne ajute pentru atingerea obiectivelor comune, de care sunt interesate toate țările din regiune.

Buy Me a Coffee

Arhivă știri

Mergi la Sus

Nu rata