Limba persană (farsi) – noțiuni elementare

Limba persană (farsi) – noțiuni elementare

Limba persană este vorbită cel mai mult în Iran (farsi), Afganistan (dari) și Tadjikistan (tajik), în total aproape 140 de milioane de vorbitori. Persana a avut o influență puternică și asupra limbilor paștună, urdu, punjabi și hindustani, vorbite în Afganistan, Pakistan și India (peste 500 de milioane de vorbitori). De fapt în întreaga regiune, care cuprindea Persia și subcontinentul Indian, se folosea persana drept limbă de comunicare interetnică/interstatală.

În prezent lucrurile s-au schimbat însă miezul persan a rămas în vorbirea a peste 600 de milioane de oameni. Așa că dacă alegi să înveți persana de fapt deschizi porți spre o înțelegere mai extinsă a Asiei de Sud-Vest.

Acest material se adresează limbii vorbite în Iran, farsi, nu dialectul vorbit în Afganistan chiar dacă despre acesta se consideră că a fost mai protejat de influențele arăbești. Referitor la sistemul de scriere, baza constă din alfabetul arăbesc însă modificat pentru a se adapta sunetelor din farsi. Acest sistem de scriere a fost impus persanilor după ce arabii au cucerit regiunea.

În sistemele de scriere arăbesc și ebraic vocalele de regulă nu sunt indicate. Dacă nu ești un vorbitor nativ complică mult procesul de învățare fiindcă după ce treci de pragul memorării alfabetului, chiar dacă poți să citești, nu ai idee cum să citești. De exemplu, niciun site în persană nu are trecute simbolurile pentru vocale în texte. Desigur, după ce te expui pentru o perioadă mai lungă la resurse audio începi să îți dai seama cum sună limba.

Ce consider că ar ajuta, practic, la un început în forță, este să știm trei verbe și conjugările lor.

  1. a dori, a vrea | خواستن | chastan
  2. a aprecia, a plăcea | دوست داشتن | dustan dAștan
  3. a fi | بودن | budan

Pentru început propun să ne uităm doar la anumite conjugări, mai precis la persoana I-a (eu), persoana a II-a (tu) și persoana a III-a (el/ea) la timpul trecut, prezent și viitor. În tabelul de mai jos voi scrie în caractere laine.

chastan | خواستن

a dori, a vrea

IIIIII
TrecutchAstamchAstichAst
Prezentmi-chAhammi-chAhimi-chAhad
Viitornu e necesarnu e necesarnu e necesar

dust dAștan | دوست داشتن

a plăcea

IIIIII
Trecutdust dAștamdust dAștidust dAșt
Prezentdust dAramdust dAridust dArad
Viitordust chAham dAștdust chAhi dAștdust chAhad dAșt

budan | بودن

a fi

IIIIII
TrecutbUdambUdibud
Prezent*am*i*ast
ViitorchAham budchAhi budchAhad bud

Există un tip de verbe formate dintr-un singur cuvânt, verbele simple pentru a dori și a fi și un tip de verbe formate din două cuvinte, adică verbele compuse ca a plăcea.

Cele compuse sunt un caz interesant fiindcă tendința limbii este să promoveze utilizarea verbelor compuse. Dust înseamnă prieten, dustan înseamnă prieteni. Pluralul de regulă se face adăugând un ha la finalul substantivului însă pentru anumite substantive se adaugă an.

Verbul compus din exemplul nostru este format din cuvântul pentru prieten și verbul simplu dAștan care înseamnă a avea.

Există și pronume dar utilizarea lor nu este obligatorie fiindcă se înțelege din conjugarea verbelor. Sunt însă anumite momente când utilizarea pronumelor este necesară. Câteva din ele sunt man | من | eu, to | تو | tu, u | او | el/ea.

man to ra dust daram | من تو را دوست دارم | eu te iubesc / eu te plac. Am ales acest exemplu fiindcă, cu excepția lui را am folosit tot ce am învățat până acum. Acest ra este o particulă care provine din persana veche și indică un complement direct. Complementul direct răspunde la întrebările pe cine și ce.

Farsi conține o mulțime de cuvinte arăbești și există dezbatere în Iran, pro sau contra lor, cu mișcări ce doresc promovarea sinonimelor persane. În acest sens, o urare des utilizată este sobh becheir | صبح بخیر | bună dimineața (scrisă la fel și în limba urdu cu o pronunție puțin diferită).

Sobh înseamnă dimineață și vine din arabă, la fel și becheir care înseamnă (în arabă) bun, bine, OK. Becheir nu este utilizat de unul singur în persană fiindcă termenul pentru bun/bine este altul.

Prin urmare: Man be to sobh becheir mi chaham | من به تو صبح بخیر می خواهم | Eu îți urez ție bună dimineața.

În funcție de limbă, modul de structurare a informației poate să fie chiar foarte complex.

Pentru a vă acomoda cu sonoritățile limbii persane în dreptul fiecărui cuvânt în persană există un link spre siteul Forvo unde puteți asculta pronunția nativă.

Există șapte componente principale ale unei fraze (părțile de vorbire):

  • Verbele | فعل | fel | link
  • Substantivele | اسم | esm | link
  • Adverbele | ظرف | zarf | link
  • Adjectivele | صفت | sefat | link
  • Pronumele | ضمیر | zamir | link
  • Prepozițiile | حرف اضافه | harfe ezafe | link
  • Conjuncțiile | حرف ربط | harfe rabt | link

Verbele indică o acțiune, o mișcare sau o stare, iar adverbele adaugă un plus de informație verbelor. De exemplu:

Am alergat repede | سریع دویدم | sari davidam

سریع | sari | rapid | link – adverb

دویدن | davidan | a alerga | link infinitiv – verb, conjugat la timpul trecut, persoana I plural.

Substantivele sunt obiecte, locuri, profesii, etc. și puteți privi că merg împreună cu verbele, de exemplu:

Citește cartea | کتاب می خواند | ketab mi-chand
کتاب | ketab | carte | link – substantiv

می خواند | mi-chand | el/ea citește | link infinitiv – verb, conjugat la timpul prezent, persoana a II-a singular.

Adjectivele adaugă un plus de informație substantivelor, vin cu detalii, de exemplu:

Carte nouă | کتاب جدید | ketab-e jadid

جدید | jadid | nou | link – adjectiv

Referitor la adjective, atunci când sunt legate de un substantiv se folosește ezafe. Acest ezafe de regulă nu este redat în scris, cu excepția cazurilor în care se folosește litera ه. Ezafeul mai leagă și substantive între ele și mai este folosit în construirea sensului de proprietate/posesie.

Prin lista de prepoziții găsim:

درباره | derbare | despre | link

توسط | tavasut | de (către) | link

به | be | către, spre, pentru a | link

از | az | ca, decât

Conjuncțiile sunt elemente de legătură ca ”و | o | și”.

Acum e momentul să facem o frază cu toate acestea:

Vreau să cumpăr cartea nouă a lui despre limba persană și să o citesc.
من می خواهم کتاب جدید او را درباره زبان فارسی بخرم و بخوانم
man mi-chaham ketab-e jadid-e u ra derbare zeban-e farsi becharam o bechanam.

Primul, man, e pronume și înseamnă eu, după care urmează mi-chaham care este conjugarea la timpul prezent a verbului chastan. Al treilea element de informație este ketab care este obiectul acțiunii/dorinței urmat de informații pentru detaliere: jadid înseamnă nou și este adjectiv legat în vorbire prin ezafe, acel ”-e” iar u este un pronume care în acest moment este pronume posesiv. Derbare este o prepoziție, zeban este substantiv legat printr-un ezafe de un alt substantiv, farsi. Becharam și bechanam sunt două conjugări noipe care le voi acoperi în materialul viitor. Pentru cei care știți terminologia gramaticală e vorba de conjunctiv/subjonctiv.

Persana are 8 cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, ablativ, locativ, instrumental și vocativ.

Nominativul este forma ”standard” din dicționar a cuvintelor și reprezintă subiectul propoziției.

Genitivul este caracterizat prin acel ezafe și indică o anumită legătură și posesie. În ”cartea lui”, lui este forma la genitiv a lui ”el” așa cum ”-e u” este forma la genitiv a lui ”u”. Răspunde la întrebarea ”a, al, ale cui?”.

Dativul indică obiectul indirect al verbului și răspunde la întrebarea ”cui?”. De regulă pentru formarea acestui caz e folosită prepoziția ”به | be”. Exemplu: به پدرم گفتم | be pedar-am goftam | I-am spus tatălui meu. Be pedar este în cazul dativ. De menționat că acel ”م | -am” este forma scurtată a pronumelui posesiv. Deci în loc de pedar-e man am scris pedar-am.

Acuzativul indică obiectul direct al verbului. Răspunde la întrebările ”pe cine, ce?”. De regulă substantivul aflat în acest caz este urmat de ”را | ra”. În exemplu menționat mai sus după کتاب جدید او este plasat acest را

Ablativul e folosit pentru a desemna sursa, originea în sensul ”a venit de la oraș”, o acțiune de mișcare, să zicem, dinspre un loc spre altul în sensul de venirea nu de plecare. În acest caz se folosește از. Cazul acesta mai este folosit în momentul în care comparăm și în momentul în care descriem din ce este făcut ceva de exemplu ”zid făcut din cărămizi”. Un exemplu de utilizare: از ما تشکر کرد | az ma tașakor kard | El/ea ne-a mulțumit.

Locativul, așa cum indică denumirea, ne dă locația. Când vedeți/auziți un cuvânt urmând lui در | dar, acesta se află în cazul locativ. Desigur, se poate folosi și pentru sensuri temporale ca در ماه سپتامبر | dar mah-e septambr | în (luna) septembrie.

AblativDativLocativ
از بخارستبه بخارستدر بخارست
Din BucureștiCătre BucureștiÎn București

Instrumentalul indică atunci când un substantiv sau un pronume este instrumentul sau mijlocul prin care o acțiune este desfășurată. Îl găsim alături de با | ba | cu, impreună cu în sensul: با مداد | ba medad | cu creionul.

Cazul vocativ este format prin alăturarea literei ”ا | a” la finalul substantivului (sau a unui grup de elemente conectate) și indică spre obiect, sau mai bine să ne uităm la câteva exemple: حافظا | hafeza | O, Hafez și یارا | iara | O, iubire. Asta e forma literară, în cântece vom auzi ceva diferit: ای خدا | ai choda | O Doamne. Prin urmare în loc să avem ”ا / یا” atașat la finalul substantivului vom avea acest ای înaintea substantivului pe post de prepoziție.

من شما را هفته آینده می بینم. خداحافظ دوستان | man șoma ra hafte aiande mi binam. Chodahafez dustan | Ne vedem (vă văd) săptămâna viitoare. La revedere prieteni.

A începe să folosești limba persană uzual este foarte simplu. Tot ce ai nevoie este să înțelegi gramatica de bază despre care am scris mai sus. Acest material prezintă un exemplu de utilizare minimală însă practică a limbii farsi. ​​​

Propoziții simple în farsi

صبح sob dimineață
عالی ali excelent
خواهد بود chahad bud el/ea va fi
دوست دارم dust daram îmi place / iubesc
تخم مرغ tocham morgh ouă de găină
می خورم mi choram eu mănânc
کار kar muncă
می‌روم / میرم miram / miravameu merg (colocvial / literar)
بعد از bad az după
می خوابم mi chobam eu dorm

صبح بخیر

sob behir
Bună dimineața

این روز عالی خواهد بود

in ruz ali chahad bud.
Această zi excelentă o să fie

  در صبح دوست دارم ورزش بکنم

der sob dust daram varzaș kanam
De dimineață îmi place să fac exerciții (fizice)

من همچنین دوست دارم قهوه بنوشم

man hamcianin dust daram gahve beneveșam
De asemeni îmi mai place să beau cafea

من تخم مرغ ، املت می خورم

man tocham morgh, omlet mi choram
Eu ou, omletă mănânc

من به کار میرم من تا شب کار می کنم

man be kar miram man ta șab kar mi konam
Eu spre muncă merg eu până seara lucrez.

بعد از کار به خانه میرم

bad az kar be chane miravam
După muncă merg spre casă

دوش می گیرم و می خوابم

duș mi ghiram u mi chobam
Îmi fac un duș și mă culc.