Președintele Klaus Iohannis a participat în data de 18 iulie 2017, în Miercurea Ciuc, la o dezbatere cu titlul ”Coerență și transparență – exemple de bune practici la nivelul județelor Harghita și Covasna”.
Așa cum era de așteptat nu s-a discutat nici despre coerență, nici despre transparență și nici despre bune practici fiindcă subiectul ținutului Secuiesc și cooperarea româno-maghiară a atras toată atenția. Punctul culminant mediatic a fost schimbul de steaguri avut între președintele țării și primarul localității Miercurea Ciuc. Din această regie frumoasă (”etapă frumoasă”) Iohannis a ieșit cu un plus în capitalul său de imagine fiindcă a promovat o abordare rațională asupra unei dezbateri fundamental emoționale.
Înregistrarea completă a dezbaterii, discursul președintelui Iohannis și dialogul cu primarii
Fragment al discursului președintelui | presidency.ro
Bună ziua! Jó napot kívánok!
(…)
Vreau să vă spun de la început că apreciez foarte mult echilibrul de care dă dovadă marea majoritate a aleșilor locali din județele Harghita şi Covasna. Adesea, v-aţi constituit într-un liant între minoritate şi majoritate și aţi reuşit, astfel, să creaţi o punte între actul decizional local şi cel central.
Din păcate însă, de prea multe ori, realitățile din județele dumneavoastră, locuite în majoritate de maghiari, sunt interpretate, de o parte sau de alta, într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferențele și să promoveze ostilitatea.
Intoleranța, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanți ai minorităților sau ai majorității, sunt căi sigure pentru blocarea evoluției atât a comunităților, cât și a țării în ansamblu.
La fel cum izolarea acestor comunități nu este de natură să favorizeze progresul. Dimpotrivă, tocmai participarea la viața publică a întregii societăți este cea care conduce la o mai bună apărare a intereselor legitime ale acestor comunități.
În istoria post-decembristă avem suficiente momente în care dezvoltarea statului s-a bazat și pe susținerea primită din partea reprezentanților comunității maghiare, al căror sprijin pentru parcursul european și nord-atlantic al României, spre exemplu, este de necontestat.
Contăm, în continuare, pe o contribuție la fel de semnificativă și la actualul efort de reconsolidare a proiectului european. Reușita acestui demers depinde în mare măsură de capacitatea statelor membre, inclusiv a țării noastre, de a reconfirma adeziunea la principiile statului de drept și la valorile profund democratice potrivit cărora o majoritate politică își folosește puterea nu pentru a dicta, ci pentru a căuta armonizarea deciziilor, în beneficiul tuturor.
Judeţele Harghita şi Covasna au un potenţial de dezvoltare deosebit. Sunt foarte multe sectoare şi domenii de activitate în care merită investit.
Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate.
(…)
Este esențial să susținem rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia locală, iar prin proiectele clusterelor să putem atenua decalajele care există atât la nivel regional, cât și la nivel național.
(…)
Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer: descentralizarea, regionalizarea și autonomia.
România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației.
În lumina acestor obiective, cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interes local.
Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului, și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.
Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am descris, ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.
La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică.
În final, aș vrea să spun că mă îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română. Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor.
Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării.
(…)
Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni.
(…)
Doamnelor și domnilor reprezentanți locali, responsabilitatea dumneavoastră este extrem de mare!
Dincolo de misiunea de a gestiona treburile administrative, vă revine și sarcina de a încuraja un climat de bună înțelegere și respect în cadrul comunităților pe care le reprezentanți.
La rândul lor, reprezentanții politici, fie ei ai minorităților naționale sau ai majorității, au datoria să nu uite că unele teme și abordări ating sensibilități istorice pe care nu le vom depăși niciodată dacă le tratăm cu intoleranță și ostilitate.
Dincolo de disputele și câștigurile politice, principala responsabilitate rămâne față de oameni.
Vom putea să trăim cu toții în acea Românie în care să ne simțim împliniți doar când țara noastră își va atinge potențialul, adică atunci când cetățenii săi, indiferent de etnie, se vor simți încurajați să își canalizeze energiile spre ceea ce îi unește, nu spre ceea ce îi dezbină.
Faptul că ne-am întâlnit astăzi, în acest cadru, nu poate decât să întărească convingerea că românii și maghiarii au de împărtășit și altora experiența de a trăi în armonie într-o Europă a valorilor.