În anul 2015 țările membre din Uniunea Europeană au fost nevoite să facă față unui mare flux de refugiați veniți în special din Siria, Afganistan și Iraq. Numărul total al cererilor de azil a fost în anul respectiv de 1.322.825 însă din august 2016 tendința a devenit una de scădere iar în decembrie a ajuns la valori similare cu cele din primele luni ale anului 2015. Numărul total de cereri de azil în anul 2016 a fost de 1.259.955.
Pentru refugiați intrarea în UE se realizează prin Italia și Grecia, țări care doresc să faciliteze mutarea unei părți din aceste populații către state ce nu au fost o destinație țintă și asta se face prin intermediul unui plan de relocare. Până acum cei mai mulți au început o viață nouă în Germania (cu 476.510 de cereri de azil în 2015 și 745.155 cereri de azil în 2016 când 28.6% din aceste cereri au fost respinse, în cazul refugiaților sirieni procentul este de numai 0.1).
Țările care au stârnit oprobiul Comisiei pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie sunt Ungaria, Cehia și Polonia. Cazul Ungariei este deosebit de interesant fiindcă în anul 2015 numărul de cereri de azil a fost de 177.135 (nu am informații conform procentului de cereri aprobate). Guvernul de la Budapesta a considerat că nu face față situației și a decis construirea unui zid, asta a dus la o scădere drastică a numărului de cereri la 42.073 cu 91% respingere. În cazul Poloniei cererile pentru azil vin în marea majoritate din zona fostă URSS (Rusia, Ucraina, Tajikistan) iar aproximativ 50 de cereri au venit din partea cetățenilor sirieni, marea majoritate au fost aprobate în 2016, cu o singură respingere și 3 oameni care au primit un alt tip de protecție.
În planul de relocare adoptat în Septembrie 2015 s-a vorbit despre un număr de 120.000 de refugiați ce urmau să fie mutați, în termen de doi ani, în alte state membre, ulterior numărul a fost crescut la 160.000. Până acum au fost mutați aproximativ 20.000 de refugiați.
În acest moment au fost inițiate proceduri de infringement împotriva Ungariei, Poloniei și Cehiei.
Îmi pare rău să constat că în ciuda tuturor cererilor noastre de a se supune planului de relocare, Republica Cehă, Ungaria și Polonia nu au întreprins încă acțiunile necesare. Din acest motiv Comisia a decis începerea procesului de infringement împotriva celor trei state membre. – Dimitris Avramopoulos