Partidul Popular European, din care face parte președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a câștigat alegerile pentru Parlamentul European, asigurând 189 de locuri din 720. Grupul parlamentar și-a îmbunătățit poziția față de alegerile din 2019 (când totalul de parlamentari a fost de 751) cu 7 locuri, adică 1.33%. Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a prezentat rezultatele preliminare generale ale alegerilor din UE în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților s-a poziționat pe locul doi cu 135 de locuri, în scădere față de alegerile anterioare când au câștigat 154 locuri. Grupul liberal Renew Europe a dobândit 80 de locuri în parlament, o scădere de la cele 108 de locuri din 2019. ”Verzii” au scăzut și ei dramatic, de la 74 de locuri în 2019 la doar 52 de parlamentari pentru mandatul 2024-2029.
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor, care are sloganul ”Bringing common sense back” a câștigat 73 de mandate, cu o creștere de 11 mandate față de alegerile anterioare, în vreme ce ”Stânga | The Left” a dobândit 36 de mandate, cu 5 locuri mai puțin.
Grupul ID (Identitate și Democrație) a pierdut 15 locuri, de la 73 la 58, majoritatea mandatelor fiind înregistrate în Franța unde Rassemblement national și-a asigurat 30 de locuri de europarlamentari, de aproape 2 ori mai mult ca cel clasat pe locul doi, coaliția Besoin d’Europe (parte din Renew Europe, proiectul lui Emmanuel Macron).
”Noul Parlament European își va începe activitatea marți”, a spus Metsola.
Înfrângerea înregistrată de proiectul politic al lui Emmanul Macron în fața partidului de dreapta condus de Jordan Bardella dar în care Marine Le Pen este principala figură emblematică, este ușor de înțeles. Politicile interne ale lui Macron nu sunt apreciate iar retorica belicoasă la adresa Rusiei, care riscă să arunce peninsula Europeană într-un conflict de proporții mondiale, a fost taxată de electorat.
Important de reținut că la nivel european atât Renew Europe cât și Grupul ID au înregistrat pierderi față de 2019.
Verzii, un alt grup de partide pro-război, a primit o lovitură puternică. Aceștia s-au îndepărtat de convingerile și opiniile electoratului lor după ce au dat dovadă e o poziționare extremă euro-atlanticistă și de un discurs pro-război periculos. În Germania, Verzii au câștigat doar 16 locuri în vreme ce în 2019 au atras 25 în coaliție, 21 ca partid. De menționat că Annalena Baerbock, ministrul de externe german faimos pentru bâlbele și declarații ilogice, face parte din Partidul Verzilor (Bündnis 90/Die Grünen).
Așa cum se arată în acest moment, sistemul parlamentar european are o mulțime de probleme. În primul rând nu există partide cu adevărat europene, există doar grupuri parlamentare din care partidele statelor membre aleg să facă parte. Foarte rar un vot este acordat ținând cont de grupul european din care un partid face parte și asta face ca decizia alegătorului să fie influențată de preferințele la nivel local/național.
Mediatic există o control strict al informațiilor referitoare la Uniunea Europeană și la politica externă a acesteia. Acest control, care a dus până la cenzurarea anumitor siteuri de știri și subminarea unor mișcări de protest, are ca scop conturarea unor opțiuni acceptabile pentru elitele politice și economice și promovarea doar a acestor curente în discursul public. În acest context eșecul unor grupuri ca Verzii, Renew Europe și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților este mult mai vizibil. Partidul Popular European a reușit o creștere minoră și bazată în principal pe preferințele locale/naționale ale alegătorilor.