Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud este un proiect de interconectare a infrastructurilor mai multor state cu ruta completă între St. Peterburg (Buslovskaya) din Rusia și Bandar Abbas din Iran. Dezvoltarea coridorului ar urma să înlesnească transportul de mărfuri și persoane între țările asiei centrale, India și Europa.
La baza rutei se află căile ferate însă CITNS prezintă și proiecte importante de interconectare ale autostrăzilor, porturilor și aeroporturilor (despre care discutăm cu altă ocazie). Rusia are în plan ca până în 2025 să efectueze următoarele investiții feroviare pentru dezvoltarea acestui coridor, costul lor total poate să ajungă la 18 miliarde de ruble:
- transportul de mare viteză de pasageri între St Peterburg și Buslovskaya
- reconstrucția căii ferate Nord-Vestice pe secțiunea Mga-Gatchina-Veimarn-Ivangorod și legăruri cu porturile de-a lungul Golfului Finlandei
- dezvoltarea ”hub-ului” din Moscova
- reconstrucția și electrificarea secțiunii Rtishchevo-Kochetovka cu un nou pod peste Volga
- reconstrucția secțiunii Akhtuba – Trubnaya – Verkhny Backunchak – Aksarayskaya
În comparație cu Linia Baikal-Amur și Ruta Trans-Siberiană, Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (CITNS) este pentru moment slab utilizat însă asta nu înseamnă că are o importanță redusă, mai sunt încă necesare multe investiții pentru optimizarea liniei.În regiunea Mării Caspice acest coridor se ramifică în trei rute, una este maritimă și două sunt terestre, pe țărmul estic și respectiv vestic.
- ruta Transcaspică, maritimă, între porturile rusești de la Astrakhan, Olya și Makhchkala și porturile iraniene Anzali, Nowshahr și Amirabad. În cadrul acestei rute celelalte state cu deschidere la Marea Caspică au și ele porturi, Aktau și Kuryk în Kazakhstan, Turkmenbashi în Turkmenistan și Baku (Alyat) în Azerbaidjan.
- ruta Vestică e terestră și trece prin Astrakhan, Makhchkala, Samur, Baku, Astara, Rasht și Qazvin
- ruta Estică e terestră și trece prin Astrakhan, Atyrau, Makat, Beyneu, Mangystau, Zhanaozen, Bereket, Ak-Yayla și Gorgan
Deși rutele feroviare sunt construite aproape în totalitate, acestea necesită importante investiții pentru modernizare și eficientizare. Iranul este singurul stat care trebuie să construiască de la zero infrastructura feroviară și în acest sens a fost demarat proiectul Qazvin-Rasht-Astara. Segmentul dintre Qazvin și Rasht a fost recent inugurat și rămâne ca până în 2023 și porțiunea până în Astara, la granița cu Azerbaidjanul, să fie deschisă și să ducă astfel la definitivarea rutei vestice. Urmând o mai bună interconectare cu statele vecine, Iranul pare hotărât să stabilească legături feroviare și cu Turcia prin Maku dar și spre Irak. Pe 11 martie anul acesta, Iranul și Irakul au semnat un memorandum de înțelegere pentru construirea acestei legături feroviare între Shalamcheh și Basra.
În paralel cu Bandar Abbas, care este oficial capătul acestui coridor, în Iran se construiește, într-o colaborare cu India, un nou port la Chabahar. Acesta este conectat cu restul rețelei feroviare persane printr-o linie ferată simplă care cu timpul va necesita cel mai probabil o dublare.Azerbaidjan a investit până acum sume consistente pentru dezvoltarea segmentului său din coridor și chiar l-a ramificat spre Georgia și Turcia cu ajutorul unui împrumut de 1.6 miliarde de dolari din partea Băncii Mondiale. În 2018, Azerbaidjan a anunțat finalizarea porțiunii Sumqayit – Yalama cu un împrumut de la Banca Asiatică pentru Dezvoltare îîn valoare de 400 milioane de dolari. Planurile administrației de la Baku sunt și un bun exemplu de cooperare eurasiatică fiindcă în 2017, în cadrul Comisiei Interguvernamentale pentru Cooperare Economică Azerbaidjan-Ungaria, guvernul de la Budapesta a reușit să-și asigure participarea la proiectele de modernizare feroviare. S-a oferit în plus să acorde și un împrumut. În martie 2019, Franța a acceptat să participe la reconstrucția liniei Sumqayit-Yalama. Și Rusia a avut de câștigat, compania Uralvagonzavod a câștigat un contract pentru livrarea a 3100 de vagoane moderne.
Statele participante la proiect, așa cum s-au declarat participând la Întâlnirea Consiliului Coordonator din Teheran între 4 și 5 martie 2019 sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria (observator), India, Iran, Kazakhstan, Oman, Rusia, Siria, Tadjikistan, Turcia și Ucraina.Acest coridor de transport va aduce imense beneficii statelor participante și populațiilor, oferind oportunități de angajare, înlesnind transportul și generând prosperitate pe termen lung.