Otecestvennîie zapiski
Publicații din Imperiul Rus |
Отечественные записки | Treburi domestice (interne) | publicație literară rusească din perioada Imperiului Rus care a apărut între anii 1818 – 1884, cu perioade de inactivitate. A fost înființată de scriitorul și istoricul Pavel Petrovici Tugoi-Svinin.
Primele numere ale revistei au fost scrise aproape în totalitate de Svinin, inclusiv ilustrațiile. Articolele cuprindeau o plajă extinsă de domenii de la jurnale de călătorii la materiale despre istoria, geografia și viața și obiceiurile rușilor.
La începutul anilor 20 s-a alăturat scriitorul, jurnalistul și istoricul Nikolai Alexeevici Polevoi. Publicația nu conținea subiecte politice iar numărul de cititori era limitat. Dificultățile financiare l-au forțat pe Svinin să închidă redacția între 1831 și 1838.
În 1838 redacția a fost redeschisă prin sprijinul financiar din partea lui Andrei Kraevski. Acesta preia revista în întregime în 1839 după decesul lui Svinin.
În cuvintele sale, Kraevski a dorit ca revista:
Споспешествовать, сколько позволяют силы, русскому просвещению по всем его отраслям, передавая отечественной публике все, что только может встретиться в литературе и в жизни замечательного, полезного и приятного, все, что может обогатить ум знанием или настроить сердце к восприятию впечатлений изящного, образовать вкус.
Să promoveze, pe cât posibilul învățământul rusesc în toate ramurile sale, transmițând publicului tot ceea ce se găsește în literatură și în viață, ce este minunat, util și plăcut, tot ce poate îmbogăți mintea cu cunoștințe sau care poate acorda inima la impresii elegante și care să formeze bunul gust.
Vladimir Odoevski și-a asumat în primii ani rolul de redactor-șef al Otecestvennîie zapiski. Ca orientare politică era gândită să se situeze în zona liberală-vestică.
Materialele erau repartizat în următoarele categorii: Cronici noi din Rusia | Современная хроника России, Științe | Науки, Literatură | Словесность, Arte | Художества, Economia domestică, agricultură și industrie | Домоводство, сельское хозяйство и промышленность вообще, Critica | Критика, Cronica biografică | Современная библиографическая хроника, Diverse.
În 1847 revista a ajuns la vârful de popularitate de până atunci însă anul următor a adus cenzură crescută din partea guvernului rus. Deși publicația nu era una revoluționară a fost nevoită să facă modificări de politică editorială. O parte din echipa editorială cu vederi diferite de ale lui Kraevski, deci mai puțin pro-guvernamentală, oricum a plecat în 1846.
Din 1868 1/3 din revistă este preluată de N. Nekrasov, în practică revista începea să devină a lui. Acesta transformă organizarea conținutului în următorul fel: Ficțiune – poezie, proză, critică și Jurnalism – treburi interne, afaceri publice, scrisori pariziene, cărți noi și note literare. Mihail Saltîkov-Ședrin a devenit responsabil de departamentul ficțiune iar Grigorii Eliseev a devenit responsabil de departamentul de jurnalism.
Reformele au dat roade iar numărul de abonați a crescut în 1878 la peste 20000 (comparativ cu 4000 în 1847). În 1878 a decedat Nekrasov iar publicația intră pe mâinile lui Saltînov-Ședrin cu Nikolai Mihailovski drept co-editor.
Relația cu cenzorii însă a început să se înrăutățească și asta a dus până la distrugerea tuturor exemplarelor din ediția din mai 1874. În aprilie 1884 publicația a fost închisă la ordinele Departamentului pentru Presă (cenzorul șef), Evgheni Feoktistov, fost angajat al revistei.
Participanți
Pavel Svinin, Nikolai Polevoi, Vasili Jukovski, Vladimir Odoevski, Denis Davidov, Mihail Pogodin, Stepan Șevirev, Mihail Dmitriev, Ivan Davidov, Alexei Homiakov, Serghei Aksakov, Mihail Lermontov, Vladimir Sollogub, Ivan Panaev, Fyodor Korf, Vasili Majevici, Vasili Botkin, Mihail Bakunin, Timofei Granovski, Nikolai Ketcher, Piotr Kudriavțev, Nikolai Ogarev, Alexandr Herzen, Nikolai Nekrasov, Ivan Turgenev, F. I. Buslaev, N. S. Tihomirov, A. N. Pîpin, S. M. Soloviov, I. I. Sreznevski, A. N. Afanasiev, B. I. Ordinski, Stepan Dudîșkin, Nikolai Aristov, N. Nekrasov, G. I. Uspenskyi N. A. Demert, F. M. Reșetnikov, A. N. Ostrovski, D. I. Pisarev, N. Ya. Nikolaje, A. P. Șahapov.