Întâlnirea dintre reprezentanții celor 4 state Visegrad și cele 5 state din Asia Centrală, alături de reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Asia Centrală, a avut loc în data de 27 februarie la Budapesta.
”Trebuie construită o punte între Europa și Asia Centrală pentru a ne asigura că ambele regiuni pot realiza cooperări benefice în politică, economie și securitate” Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, 27.02.2018
Szijjarto e de părere că statele V4 dețin tehologia necesară pentru realizarea de investiții în hidroenergie în țările Asiei Centrale și că această regiune (prin rezervele de hidrocarburi) poate să joace un rol central în diversificarea surselor de energie ale Europei. Acesta a mai făcut o atenționare în privința fenomenului de migrație pe care Organizația Națiunilor Unite îl consideră o formă de dezvoltare și că la nivel internațional se pun presiuni asupra statelor care se opun acestui punct de vedere.
Polonia a fost reprezentată de ministrul adjunct de externe Piotr Wawrzyk, acesta a declarat că ”Polonia consideră foarte importante legăturile cu partenerii din Asia Centrală” și că rsprijinirea reformelor în administrația publică în Asia Centrală este o cheie pentru creșterea stabilității politice și economice din regiune.
Peter Burian, reprezentantul special al UE pentru Asia Centrală, a fost prezent. Acesta a inițiat o discuție privind viitoarea strategie a Uniunii Europene pentru Asia Centrală ce urmează să fie făcută publică în 2019.
Ministrul de externe al Kazahstanului a fost de părere că ”înainte de toate ne trebuie încredere reciprocă, atenție pentru tradițiile, valorile și interesele comune, respect pentru diversitatea națională și regională, cultură și tradiții după care urmează pragmatismul și flexibilitate în determinarea priorităților”.
România nu face parte din Grupul de la Visegrad și nu a avut un reprezentant în cadrul acestei întâlniri. Președintele Klaus Iohannis a declarat în octombrie anul trecut că:
Această apropiere de grupul de la Visegrad este o constantă a politicii externe românești și România tot incearcă să se apropie de mulți ani însă în ultimii ani grupul de la Visegrad are unele opinii care sunt foarte diferite de ale noastre și în acest moment, după părerea mea, o apropiere între Romania și grupul de la Visegrad nu este realistă, ca să nu vorbim și de faptul că și în interiorul grupului Visegrad există practic două tabere care au din ce în ce mai multe divergențe în ce privește viitorul Uniunii Europene și mersul lucrurilor în UE în general.â
În concluzie doresc să remarc faptul că participarea noastră în cadrul acestei organizații, chiar și la nivel de observator, nu înseamnă o adeziune totală la principiile organizației. După cum chiar președintele a declarat, există două tabere divergente ceea ce denotă un rol axat pe dezbatere și cooperare. Este posibil ca lipsa de interes manifestată de Iohannis față de participarea României în acest proiect sub-regional să țină mai mult de ambițiile domniei sale pentru atragerea unei simpatii din partea Bruxellului.
Anul acesta se încheie rândul Ungariei de a deține rolul de președinte al Grupului de la Visegrad, urmează Slovacia.