Secretarul de presă al președintelui Kîrgîzstanului, Askat Alagozov, a publicat o scrisoare a șefului statului către secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. Mesajul lui Sadîr Japarov conține un răspuns la plângerile privind un proiect de lege privind agenții străini care se află în prezent în parlamentul Republicii Kîrgîzstan.
Statele Unite ale Americii a criticat un proiect de lege kîrgîz care se bazează pe principii și norme general recunoscute de drept internațional, proclamând posibilitatea restricționării legale a libertății de a primi și disemina informații și idei, în interesul securității naționale sau al ordinii publice, pentru a preveni infracțiunile, pentru a proteja moralitatea și drepturile altora.
În ceea ce privește preocupările dvs. aș dori să menționez următoarele. Acest proiect de lege a fost inițiat de un grup de deputați ai Jogorku Kenesh (Parlamentul) din Republica Kîrgîzstan și prevede modificări ale actualei legi „cu privire la Organizațiile Non-Profit”, adoptată în octombrie 1999. Scopul este de a clarifica și eficientiza activitățile organizațiilor neguvernamentale/non-profit care operează în țară…
Trebuie recunoscut faptul că unele organizații neguvernamentale/non-profit primesc finanțare din străinătate și nu numai din SUA și țările UE.
Desigur, există o problemă direct legată de protecția intereselor legitime ale statului kîrgîz – în ce măsură controlul statului asupra activităților mass-media și organizațiilor neguvernamentale finanțate de state străine poate și ar trebui să fie exercitat.
Ideea este că statul Kîrgîz, așa cum ar trebui să fie prin statut, intenționează să controleze de unde provin banii către aceste organizații neguvernamentale/non-profit, de către cine, cum și în ce scopuri sunt cheltuiți.
Proiectul de lege introduce dispoziții referitoare la activitățile organizațiilor non-profit care îndeplinesc funcțiile de reprezentant străin și prevede menținerea de către un organism de stat autorizat, a unui registru al organizațiilor non-profit care îndeplinesc funcțiile unui reprezentant străin.
În același timp, trebuie remarcat faptul că conceptul proiectului de lege inițiat de deputații Parlamentului Kîrgîz este apropiat de conceptul actualei legi privind înregistrarea agenților străini, adoptată în Statele Unite în 1938. Încălcările, întârzierea înregistrării sau refuzul acesteia conțin nu numai de pedepse administrative ci și de pedepse penale.
În acest sens, întrebarea nu putem decât să ne întrebăm: de ce aveți voie voi și nu avem voie noi?
Domnule Blinken, salutăm și susținem de fapt activitățile organizațiilor neguvernamentale/non-profit, mass-media, inclusiv cele care lucrează cu parteneri străini de mulți ani, primind finanțare de la aceștia.
Cu toate acestea, reprezentanții așa-numitelor „mass-media libere și ONG-uri” din Kîrgîzstan au respins proiectul de lege privind agenții străini, mass-media și organizațiile neguvernamentale.
Proiectul de lege a provocat o furtună de indignare din partea mai multor instituții media și ONG-uri finanțate de contribuabilii din UE și statele membre ale Uniunii Europene, deoarece se tem că vor ieși din umbră și că statul va controla impozitele.
Organizații internaționale precum Uniunea Europeană, PNUD, OSCE, USAID, ambasadele Uniunii Europene și ale Statelor Unite și alți donatori ai ONG-urilor kîrgîze și mass-media, deputați și politicieni din state străine s-au alăturat criticilor.
În conformitate cu normele constituției și legilor Republicii Kîrgîzstan, statul nu intervine și nu va interveni în activitățile statutare ale organizațiilor neguvernamentale/non-profit, mass-media.
Prin urmare, nu înțeleg cum proiectul de lege menționat mai sus, dacă ar fi adoptat de Parlament, ar putea pune, după cum scrieți, „în pericol accesul cetățenilor kîrgîzi la servicii vitale precum asistența medicală și educația prin programe implementate de organizații neguvernamentale cu sprijinul Guvernului SUA și al partenerilor internaționali”?
Proiectul de lege criticat se bazează pe principii și norme general recunoscute ale dreptului internațional, proclamând permisibilitatea restricționării prin lege a libertății de a primi și disemina informații și idei, dacă este necesar în interesul securității naționale sau al ordinii publice, pentru a preveni infracțiunile, pentru a proteja sănătatea și morala, pentru a proteja reputația sau drepturile altora…
Domnule Blinken, aș dori să menționez că dumneavoastră, în calitate de șef al Departamentului de Politică Externă al Statelor Unite ale Americii – bunul nostru prieten și partener de lungă durată – mi-ați împărtășit preocupările cu privire la proiectul de lege menționat mai sus, bazat pe informații nesigure din partea organizațiilor individuale neguvernamentale/non-profit care operează în țara noastră.
Din păcate, acest lucru nu v-a permis să vă formați o imagine obiectivă a situației reale privind drepturile și libertățile omului din țara noastră.
De fapt, marea majoritate a organizațiilor neguvernamentale/non-profit lucrează cu demnitate și onestitate în republică.
Doar un grup mic, dar foarte vocal, finanțat de state străine, și reprezentanții lor individuali sunt o sursă de informații nesigure pentru beneficiarii lor.
Se poate observa că astfel de surse de informații nesigure speculează cu privire la „dificultățile” și „persecuția” lor, care, la rândul lor, obligă sponsorizarea structurilor străine să-și urmeze exemplul, să se angajeze în deșeuri, cheltuind banii contribuabililor din Statele Unite și țările Uniunii Europene.
În acest sens, propun efectuarea unui audit al utilizării resurselor financiare de către organizațiile neguvernamentale/non-profit finanțate de organizațiile guvernamentale americane, cel puțin în ultimii 10 ani.
De asemenea, vreau să subliniez că susținem o cooperare egală și suntem gata să lucrăm împreună cu toate țările și partenerii internaționali, inclusiv cu Statele Unite.
Singura mea cerere este să nu existe un amestec în afacerile interne ale țării mele.
Potrivit datelor oficiale, Anthony Blinken s-a adresat lui Sadîr Japarov la sfârșitul lunii ianuarie 2024.