Președintele Bulgariei, Rumen Radev, urmează să efectueze o vizită oficială în Kazahstan, marcând un nou capitol în relațiile bilaterale dintre cele două state. La 33 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, Kazahstanul și Bulgaria își consolidează cooperarea politică, economică, culturală și științifică – iar acest lucru ar trebui să fie urmărit cu atenție și de România.
O prietenie veche, dar din ce în ce mai pragmatică
Relațiile diplomatice dintre cele două țări datează din 1992, iar vizitele la nivel înalt au fost constante, semnalând o voință politică reală de cooperare. Bulgaria a susținut Kazahstanul în dosare internaționale importante, iar Kazahstanul a întors sprijinul în momente-cheie pentru Sofia, inclusiv în domeniul drepturilor omului și sportului.
În 2024, comerțul bilateral a atins 375,2 milioane de dolari, o creștere de aproape patru ori față de anul anterior. Exporturile kazahstaneze – dominate de petrol – au crescut de 11 ori, atingând 303,6 milioane de dolari. Această evoluție face din Bulgaria un hub energetic important pentru Kazahstan în Balcani.
Pentru România, această dinamică ar putea semnala o reconfigurare a rutelor energetice regionale. Dacă Bulgaria devine un nod strategic în importul de petrol și produse energetice din Asia Centrală, există riscul ca România să piardă din influență în regiune – dar și oportunitatea de a coopera cu vecinii pentru a integra aceste fluxuri într-o strategie comună.
Bulgaria exportă în Kazahstan produse farmaceutice, alimente, echipamente electrice, ciocolată, bere și cosmetice. Aceste realități arată o diversificare a comerțului care ar putea servi drept model pentru România. Bucureștiul ar putea analiza potențialul de a replica succesul bulgar în domenii similare, mai ales în contextul relațiilor româno-kazahe deja existente.
Investițiile directe ale Bulgariei în Kazahstan au atins 76,3 milioane de dolari, iar 107 companii cu capital bulgar sunt deja înregistrate în țară. Totodată, Sofia și Astana au convenit să extindă colaborarea în agricultură, industrie, farmacie și energie verde – domenii de interes și pentru România.
Având în vedere apropierea geografică și poziția României ca stat membru UE, există premise favorabile pentru lansarea unor proiecte trilaterale România–Bulgaria–Kazahstan, în special în logistică și infrastructură.
Trei centre culturale kazahstaneze funcționează deja în Sofia, iar străzi din orașe precum Varna sau Sveti Vlas poartă nume kazahstaneze. În paralel, în Kazahstan activează centre etnoculturale bulgare. Această apropiere identitară creează un precedent pozitiv și pentru România, care dispune de o diasporă kazahstaneză activă, dar puțin valorificată în plan diplomatic și cultural.
Universități din Bulgaria și Kazahstan colaborează deja în proiecte de cercetare și schimburi academice. Aceasta este o altă zonă unde România, prin universitățile din Cluj, București sau Iași, ar putea lansa inițiative comune cu parteneri din cele două țări.
Bulgaria – o poartă către Asia Centrală?
Cu o economie axată în principal pe servicii (71,8%) și o prezență strategică la Marea Neagră, Bulgaria devine un partener atractiv pentru Kazahstan – în special în contextul noilor coridoare de transport Est–Vest. România, situată la intersecția acestor rute, ar putea profita de pe urma acestei dinamici prin extinderea cooperării regionale în transport și logistică.
General de aviație și președinte reales cu o platformă centrată pe lupta împotriva corupției, Rumen Radev a consolidat imaginea Bulgariei ca partener serios și echilibrat. Vizita sa la Astana este o reconfirmare a deschiderii spre Asia Centrală, dar și o oportunitate pentru România de a-și sincroniza eforturile diplomatice în regiune.
România – între oportunitate și stagnare
În acest context, România are de ales: fie își reactivează relațiile economice și diplomatice cu Kazahstanul și se conectează la inițiativele regionale emergente, fie rămâne un actor marginal în competiția pentru resurse, investiții și influență în Eurasia.
Colaborarea dintre Bulgaria și Kazahstan poate funcționa ca un catalizator pentru inițiative românești similare – mai ales dacă Bucureștiul înțelege că parteneriatul euro-asiatic nu este doar despre gaz și petrol, ci și despre cultură, educație, digitalizare și mediu.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.