Întâlnirea celor trei șefi de stat a venit să consolideze pozițiile deja adoptate, de sprijinire a suveranității și integrității teritoriale a Siriei și de promovare a unei căi pașnice și politice de rezolvare a conflictului.
Războiul civil (și anti-terorist) din Siria se continuă deja de mai bine de 7 ani, a generat peste 5 milioane de refugiați (peste 7 milioane de ”refugiați interni”) și aproape 500 000 de morți. Este o catastrofă de proporții ce a favorizat o serie de alte crize și situații de conflict cum este criza imigranților în Europa, accentuarea dezacordurilor dintre Occident și Rusia, intensificarea cererilor pentru un Kurdistan independent și a contribuit la răcirea relațiilor dintre Iran și statele arabe, în special Arabia Saudită.
Trebuie spus că o parte din instabilitatea din Orientul Mijlociu nu a apărut ca urmare a războiului însă acest conflict a intensificat luptele pentru influență în regiune. În linii mari Siria, aliat al Iranului și adversar al Israelului, era ultimul stat cu acces la Marea Mediterană care nu se alăturase sistemului geopolitic Occidental iar revoltele care au condus la declanșarea războiului au avut scopul de a schimba regimul de la Damasc.
Statul Islamic a fost un element din acest joc și pentru o perioadă a ajuns să reprezinte o amenințare reală, fiind la câțiva pași de a cuceri atât Siria cât și Irak-ul până când au avut loc intervenții masive din partea SUA (în Irak) și Rusia (în Siria). Milițiile shiite iraniene sunt active în prezent atât în Siria cât și în Irak.
Deși la nivel geopolitic acest câmp de luptă este unul tensionat, aproape volatil, la nivel uman este un dezastru de proporții imense care nu își avea locul. Din toate punctele de vedere conflictul este un eșect chiar și în condițiile în care se ajunge la o stabilitate în Siria. Nu există nicio scuză, niciun motiv, pentru a genera atâtea drame, atâtea distrugeri.
Reconstrucția Siriei necesită asigurarea unui climat de pace și stabilitate. Acest climat nu a fost încă realizat. Întâlnirea celor trei nu este prima ci face parte dintr-un întreg ciclu ce a rezultat în convingerea Turciei de a adopta o poziție moderată, alianiată poziției Ruso-Iraniene. Deși interesele pentru care cele trei state și-au dat acordul să lucreze împreună diferă, punctele cheie sunt declarate ca fiind încetarea focului, sprijinirea unei soluții politice și garantarea suveranității și integrității teritoriale a Siriei.