Vsevolod Ovcinnikov | Всеволод Овчинников este unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți externi ai Rusiei și un specialist în Japonia și China. Oamenii crescuți în URSS își amintesc de el ca fiind gazda emisiunii TV „Panorama internațională | Международная панорама” și un autor de cărți despre alte țări.
Viața lui Ovcinnikov este demnă de un roman separat. Când a fost copil a trebuit să se confrunte cu ororile războiului în Leningradul asediat de trupele naziste germane. Ulterior a fost înrolat în armată și se pregătea să fie trimis pe front însă destinul l-a trimis la Moscova pentru a studia limba chineză. După această etapă a devenit corespondent al ziarului Pravda.
La vârsta de 26 de ani, Ovcinnikov a fost trimis în China, unde a devenit cel mai tânăr reporter exterm sovietic. Vârsta însă nu a afectat negativ calitatea muncii sale iar articolele îi sunt publicate pe primele pagini ale ziarelor. Textele sale sunt lăudate chiar și de către Mao Zedong. El a fost și primul jurnalist sovietic care a vizitat Tibetul unde a reușit să vorbească cu Dalai Lama.
El a lucrat apoi timp de 6 ani în Japonia, o țară de care s-a îndrăgostit. El spunea: „Chinezii sunt germanii din Asia, iar japonezii sunt rușii din Asia.”
În Japonia, el a scris despre mișcarea sindicală, schimbul cultural și lupta muncitorilor japonezi pentru interesele lor. Materialele lui Ovcinnikov au fost populare în rândul cititorilor sovietici, deoarece vorbea într-un limbaj simplu despre aspecte dificile: mentalitatea misterioasă a japonezilor, tradițiile lor antice și cultura neobișnuită pentru viziunea europeană.
Cartea sa „Ramuri de cireși” a inspirat mii de elevi sovietici să învețe japoneza, iar japonezii înșiși o recunosc ca fiind una dintre cele mai bune trei cărți despre Japonia scrise de un străin. Pentru dezvoltarea legăturilor culturale, Ovcinnikov a fost distins cu Ordinul Soarelui Răsare.
După Japonia, Ovcinnikov a fost corespondent în Marea Britanie unde, din nou, a reușit să înțeleagă esența culturii engleze, pe care a subliniat-o în mod clar cititorilor săi în cartea „Rădăcinile stejarului”. James Aldridge, un bun prieten al lui Ovcinnikov a spus referitor la această lucrare: „Am uitat adesea că această carte nu a fost scrisă de un englez”.
Vsevolod Ovcinnikov a considerat drept o mare realizare eliberarea sa de cenzură. El a vorbit despre faptul că cenzura sovietică a ezitat să facă modificări la materialele ca recunoaștere a erudiției sale. Ovcinnikov le-a transmis urmașilor săi: „Competența unui jurnalist este cheia independenței sale creative„.