Autoritățile iraniene au deschis pe data de 3 iulie 2017 un complex expozițional permanent dedicat exclusiv cărților. Clădirea, operă a arhitectului Ali Nabi, are mai mult de 60 000 de metri pătrați, e pe două nivele, are o lungime de 500 de metri și este poziționată pe axa nord-sud (1). ”Grădina cu cărți” face parte dintr-un ansamblu cultural complex din cartierul Abbas Abad din zona de centru-nord a  Teheranului. Clădirea va găzdui de acum înainte Târgul Internațional de Carte din Teheran. Ediția din 2016 a târgului (a 29-a ediție) a beneficiat de un spațiu de 120 000 de metri pătrați și au participat peste 2000 de edituri din Iran și peste 600 din alte 19 țări (2). În cadrul acestei ediții a fost înregistrat un număr de 5 milioane de vizitatori dintre care un milion au venit special pentru secțiile de cărți străine.

Industria cărții (și în general domeniul cultural) din Iran prezintă anumite aspecte problematice care nu lasă acest târg de carte să-și atingă potențialul. Primul și cel mai important aspect este cel al ”adaptării” fiindcă fiecare carte (ca și fiecare film) produs în țară trebuie să respecte anumite reguli stabilite de Ministerul Culturii și al Îndrumării Islamice (3). Cenzura este, prin constituție, interzisă în Iran într-o anumită măsură(4). Datorită acestor reguli și a unor particularități legislative în privința drepturilor de autor, anumite titluri străine au fost ”adaptate” la mediul cultural iranian iar majoritatea au mai multe traduceri scoase pe piață simultan, în anumite cazuri până și 16 versiuni (5).

Se poate vorbi de o piață de 10 000 – 15 000 de titluri noi pe ani iar prețul mediu al unei cărți este în 2017 de 4.2 dolari americani (6). În prezent o ediție are în medie 500 – 1000 copii în contextul în care populația Iranului ajunge la 80 de milioane (7). Cauzele acestei situații sunt nivelul scăzut al puterii de cumpărare, răspândirea internetului și lipsa unei culturi pentru citit, conform lui Mostafa Moghassemi, manager de vânzări a Hoopa Publications. În contrast Federația Europeană a Editorilor (ce reprezintă 28 de state) declară că în 2015 au fost 575 000 de titluri noi (incluzând și materiale fără destinație comercială) iar piața de carte era estimată la 36-38 miliarde de euro, cele mai mari piețe fiind Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și Italia (8).

În apropierea ”Grădinii cu cărți”, nume primit datorită acoperișului ”verde” cu rol de grădină, s-a deschis în anul 2014 cel mai mare planetarium din Orientul Mijlociu cu o suprafață de 11 000 de metri pătrați.


  1. http://archinect.com/alnb/project/tehran-book-garden
  2. http://www.icfi.ir/page/5450df7b230000257b728121
  3. http://www.farhang.gov.ir/en/profileofministry/responsibilities
  4. Article 25 – The inspection of letters and the failure to deliver them, the recording and disclosure of telephone conversations, the disclosure of telegraphic and telex communications, censorship, or the willful failure to transmit them, eavesdropping, and all forms of covert investigation are forbidden, except as provided by law. / Article 175 – The freedom of expression and dissemination of thoughts in the Radio and Television of the Islamic Republic of Iran must be guaranteed in keeping with the Islamic’ criteria and the best interests of the country (…).
  5. https://www.theguardian.com/books/2017/jun/23/why-iran-has-16-different-translations-of-one-khaled-hosseini-novel
  6. https://financialtribune.com/articles/domestic-economy/64017/new-chapter-in-iran-s-publishing-industry
  7. https://iran.britishcouncil.org/en/underline/literature/iranian-publication-industry
  8. http://fep-fee.eu/European-Book-Publishing-823